20 Noiembrie 2006,Inaintepraznuirea intrarii in biserica a Maicii Domnului,Sf.Grigorie Decapolitul
Domnia Voastra, In urma cu cateva minute,am primit acest apel din partea dlui Bogdan Stanciu,bravul initiator si animator al serviciului de stiri "Altermedia".El atrage atentia ca exista o cerere,puternic sustinuta de cei ce nu ne sunt apropiati,pentru a se elimina icoanele din scolile romanesti,si ne cere sa reactionam.Am alaturat documentatia primita,pentru a va face o parere. Opinia mea este aceasta,pe care o declar lamurit si imediat: Semnez pentru pastrarea icoanelor in scolile romanesti si indemn pe toti cei ce simt romaneste,organizatii,asociatii,grupuri,publicatii etc. dar si persoane particulare,sa imbratiseze aceiasi atitudine ferma si nediscutabila.Explic aceasta optiune,pe scurt,in acest fel. Suntem un popor crestin;intreaga formula romaneasca de alcatuire se intemeiaza pe aceasta credinta;principiile noastre de educatie sunt datoare sa porneasca de la imperativele celor "zece porunci";istoria noastra este constituita in jurul ideii crestine si toti cei ce au aratat ca noi,romanii,existam,suntem la "locul nostru"si ,deopotriva,avem un loc in lume,au facut tot ce au facut ca "romani"si"crestini";marturisirea noastra de credinta "nationala"insemneaza "marturisirea de credinta"crestina. Memoria noastra nu se negociaza.Acum aproape trei sute de ani,un voievod roman a fost scurtat de cap,la Stambul,impreuna cu copiii lui;toti au infruntat moartea cu barbatie.Si cu icoanele in gand. Faceti ceea ce socotiti ca este de folos.Daca sunteti de acord cu aceste puncte de vedere,scrieti-mi neintarziat,ori mie ori organizatiei"Altermedia",la adresa bog...@altermedia.ro Cu calde,bune doriri Silvestri __________________________________________________________ Salvati icoanele copiilor!
Mesajul atasat va fi inaintat Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, in vederea audierii din 29 noiembrie cand se va discuta cererea unui profesor buzoian de eliminare a simbolurilor religioase din scoala in care invata copilul sau. Daca rezolutia CNCD va fi favorabila petitionarului, va fi un precedent periculos in acest nou demers indreptat contra religiei crestine. Apelul se doreste a fi semnat URGENT de cat mai multe organizatii civice si personalitati autentice ale societatii civile. Daca in opinia dvs. nu va includeti in categoriile de mai sus, sau daca (mai) cunoasteti alte persoane/reprezentanti ai unor organizatii care sa indeplineasca cerintele de mai sus, va rog sa inaintati mesajul. Va rugam, nu trimiteti mesajul la intamplare. Rezultatele/lista actualizata a semnatarilor va fi data publicitatii zilnic, pana pe 27 noiembrie, prin intermediul presei (Ziua, Civic Media etc.). Semnaturile se centralizeaza la Victor Roncea, Asociatia Civic Media, email off...@civicmedia.ro De asemenea, puteti sa imi trimiteti mie acordul domniilor-voastre, urmand ca eu sa il trimit lui Victor.
Multumim tuturor!
Urmeaza textul, pe care il gasiti de asemenea in atasament.
Catre: Guvernul Romaniei In atentia: Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii Salvati Icoanele Copiiilor Reprezentantii societatii civile, reuniti intr-o Coalitie pentru respectarea sentimentului religios cosemnatari ai acestei petitii - scrisori deschise isi exprima opozitia categorica fata de petitia "Privind retragerea simbolurilor religioase din unitatile publice de invatamant" inaintata Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii pe data de 12 august 2006. Semnata de profesorul Emil Moise, petitia anti-religie este sustinuta de Alexandru Crisan si Monica Dvorski - Centrul Educatia 2000; Catalin Tenita - Societatea Culturala Noesis; Doina Jela – Asociatia Jurnalistilor Independenti din Romania; Dorina Nastase - Centrul Roman de Studii Globale; Gabriel Andreescu – Centrul de Studii Internationale; Gabriel Penciu - Asociatia Culturala si Amicala Romana de la Strasbourg; Ghenadie Brega si Oleg Brega - Asociatia Hyde Park; Joanne Richardson - Asociatia D Media, Cluj; Ioana Avadani – Centrul pentru Jurnalism Independent; Ion Bogdan Lefter; Iustina Ionescu – Centrul de Resurse Juridice; Liviu Andreescu; Mihaela Miroiu; Mihai Burcea – Militia Spirituala; Mircea Toma, Razvan Martin – Agentia de Monitorizare a Presei; Remus Cernea – Solidaritatea pentru libertatea de constiinta; Renate Weber; Romanita Iordache – ACCEPT; Ruxandra Costescu - membra Indymedia Romania; Roxana Tesiu - Centrul Parteneriat pentru Egalitate; Smaranda Enache – Liga Pro Europa.
Avand in vedere Constitutia Romaniei; Declaratia Universala a Drepturilor Omului; Pactul international referitor la drepturile economice, sociale si culturale. Adoptat si deschis semnarii, ratificarii si adeziunii de Adunarea Generala, prin rezolutia 2200 A(XXI) din 16 decembrie 1966, intrat in vigoare la data de 3 ianuarie 1976; Pactul international referitor la drepturile civile si politice. Adoptat si deschis semnarii, ratificarii si adeziunii de Adunarea Generala, prin rezolutia 2200 A(XXI) din 16 decembrie 1966, intrat in vigoare la data de 3 ianuarie 1976; Declaratia privind drepturile persoanelor apartinand minoritatilor nationale sau etnice, religioase sau lingvistice. Adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite prin rezolutia 47135 la a 47-a sesiune, 18 decembrie 1992; Declaratia privind eliminarea tuturor formelor de intoleranta si de discriminare din motive de religie sau de convingere. Adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite, 25 noiembrie 1981, rezolutia 36/55; Conventia europeana pentru protectia drepturilor omului si a libertatilor fundamentale,
Prin prezenta petitie va solicitam ca in analizarea petitiei "Privind retragerea simbolurilor religioase din unitatile publice de invatamant" sa luati in considerare urmatoarele elemente:
1. Chestiunea legislativa Legislatia si practica din tarile membre ale Uniunii Europene, ca si legislatia si practica Uniunii Europene nu interzic prezenta simbolurilor religioase in public. De asemenea nu exista o lege care sa interzica prezenta simbolurilor religioase in spatiul public nici in Romania (Anexa 1).
In Europa problema libertatii religioase si a prezentei simbolurilor religioase in spatiul public nu este ingradita, fiind lasata la latitudinea comunitatilor locale.
Mai mult, exista exemple europene recente care sustin prezenta simbolurilor religioase in spatiul public. In acest sens va prezentam urmatoarele cazuri: 1. a. La data de 15 februarie 2006 Curtea Suprema de Justitie a Italiei a respins solicitarea de eliminare a crucifixului din scolile publice argumentand ca acesta reprezinta un simbol al valorilor crestine care stau la baza societatii. Judecatorii italieni au subliniat faptul ca crucifixul simbolizeaza "valorile care inspira si stau la baza Constitutiei noastre, a modului nostru de viata pasnic". "Din acest punct de vedere crucifixul poate avea o functie simbolica si educationala, indiferent de religia elevilor". 1. b. In anul 1995 Curtea Constitutionala a Germaniei a decis ca este necesara modificarea Legii scolilor din landul Bavaria, in sensul excluderii simbolurilor religioase din scoli. In ciuda faptului ca Legea scolilor din Bavaria a fost modificata, practic nu au fost scoase crucifixele din scolile publice – opozitia publicului fiind deosebit de puternica. Incepand din anul 1996 Curtea Constitutionala a Germaniei nu a mai acceptat cazuri referitoare la prezenta simbolurilor religioase in scoli, preferand sa lase aceste reglementari in sarcina corpurilor legiutoare locale. Opozitia publica fata de aceasta reglementare a dus la situatia ca decizia Curtii Constitutionale din Germania a marit tensiunile din sanul societatii in loc sa le micsoreze. 1. c. Grecia este membra a Uniunii Europene din anul 1981. Constitutia si legile Greciei prevad si sustin prezenta publica a simbolurilor religioase ale confesiunii crestin ortodoxe, fara ca institutiile Uniunii Europene sa contrazica aceste prevederi legale prin nici o masura. 1. d. Pe langa exemplele europene enumerate mai sus consideram necesar si un exemplu din Statele Unite ale Americii. Studentii Universitatii Georgetown din Washington DC au sustinut intre anii 1996-1999 o campanie intensa pentru introducerea crucifixului in salile de curs, campanie incununata de succes. La data de 6 mai 2004, imamul Yahya Hendi de la Universitatea Georgetown a declarat ca este "convins ca crucea reprezinta un simbol religios important pentru toti oamenii. {i as protesta daca crucea ar fi scoasa din salile de curs". 1. e. In petitia sa profesorul Moise citeaza mai multe cazuri judecate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Insa citatele prezentate sunt trunchiate si nu reflecta spiritul respectivelor cazuri si ale deciziilor luate. Din acest motiv va solicitam sa analizati minutios chiar la sursa fiecare din cazurile prezentate de profesorul Moise in argumentatia sa, ele nereflectand spete sau situatii similare cu ceea ce sustine domnia sa.
2. Defaimarea si discriminarea unei intregi comunitati religioase. Afirmand ca prin "acceptarea simbolurilor religioase - in cazul nostru apartinand religiei crestin-ortodoxe – unitatile publice isi asuma transmiterea (inclusiv) a valorilor de inferiorizare a femeilor practicate de religia respectiva" profesorul Moise defaimeaza cei 18.806.428 de crestini ortodocsi din Romania (conform recensamantului din anul 2002). Cu atat mai mult afirmatia este jignitoare pentru cele aproximativ 9.000.000 de femei crestin-ortodoxe din Romania. 2. a. Conform Noului Testament Femeia este egala barbatului (Galateni 3, 28). 2. b. In acest caz legislatia din tarile membre ale Uniunii Europene condamna defaimarea unei religii. Articolul 166 din Codul Penal german pedepseste cu amenda orice insulta adusa unei comunitati religioase. O lege asemanatoare exista in Austria. 2. c. Atata vreme cat in Romania este promovat respectul fata de simbolurile altor religii in contra libertatii de exprimare, cum a fost in cazul
...
Stimate Domnule Artur Silvestri: Am văzut şi multe lucruri urîte făcute "în numele icoanelor". Din cauza aceasta, sînt pentru o şcoală raţională, republicană şi laică. Cred că ar fi suficient ca în şcoala românească să fie învăţată Limba Română sacră. Mai cred sincer că tocmai perioada iconoclastă a favorizat dezlegarea gramaticii generative ce a condus la închegarea Limbii Române sacre. Cu multe urări de bine, Titus Filipas
Artur Silvestri <artur.silves...@gmail.com> wrote:
20 Noiembrie 2006,Inaintepraznuirea intrarii in biserica a Maicii Domnului,Sf.Grigorie Decapolitul
Domnia Voastra, In urma cu cateva minute,am primit acest apel din partea dlui Bogdan Stanciu,bravul initiator si animator al serviciului de stiri "Altermedia".El atrage atentia ca exista o cerere,puternic sustinuta de cei ce nu ne sunt apropiati,pentru a se elimina icoanele din scolile romanesti,si ne cere sa reactionam.Am alaturat documentatia primita,pentru a va face o parere. Opinia mea este aceasta,pe care o declar lamurit si imediat: Semnez pentru pastrarea icoanelor in scolile romanesti si indemn pe toti cei ce simt romaneste,organizatii,asociatii,grupuri,publicatii etc. dar si persoane particulare,sa imbratiseze aceiasi atitudine ferma si nediscutabila.Explic aceasta optiune,pe scurt,in acest fel. Suntem un popor crestin;intreaga formula romaneasca de alcatuire se intemeiaza pe aceasta credinta;principiile noastre de educatie sunt datoare sa porneasca de la imperativele celor "zece porunci";istoria noastra este constituita in jurul ideii crestine si toti cei ce au aratat ca noi,romanii,existam,suntem la "locul nostru"si ,deopotriva,avem un loc in lume,au facut tot ce au facut ca "romani"si"crestini";marturisirea noastra de credinta "nationala"insemneaza "marturisirea de credinta"crestina. Memoria noastra nu se negociaza.Acum aproape trei sute de ani,un voievod roman a fost scurtat de cap,la Stambul,impreuna cu copiii lui;toti au infruntat moartea cu barbatie.Si cu icoanele in gand. Faceti ceea ce socotiti ca este de folos.Daca sunteti de acord cu aceste puncte de vedere,scrieti-mi neintarziat,ori mie ori organizatiei"Altermedia",la adresa bog...@altermedia.ro Cu calde,bune doriri Silvestri __________________________________________________________ Salvati icoanele copiilor!
Mesajul atasat va fi inaintat Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, in vederea audierii din 29 noiembrie cand se va discuta cererea unui profesor buzoian de eliminare a simbolurilor religioase din scoala in care invata copilul sau. Daca rezolutia CNCD va fi favorabila petitionarului, va fi un precedent periculos in acest nou demers indreptat contra religiei crestine. Apelul se doreste a fi semnat URGENT de cat mai multe organizatii civice si personalitati autentice ale societatii civile. Daca in opinia dvs. nu va includeti in categoriile de mai sus, sau daca (mai) cunoasteti alte persoane/reprezentanti ai unor organizatii care sa indeplineasca cerintele de mai sus, va rog sa inaintati mesajul. Va rugam, nu trimiteti mesajul la intamplare. Rezultatele/lista actualizata a semnatarilor va fi data publicitatii zilnic, pana pe 27 noiembrie, prin intermediul presei (Ziua, Civic Media etc.). Semnaturile se centralizeaza la Victor Roncea, Asociatia Civic Media, email off...@civicmedia.ro De asemenea, puteti sa imi trimiteti mie acordul domniilor-voastre, urmand ca eu sa il trimit lui Victor.
Multumim tuturor!
Urmeaza textul, pe care il gasiti de asemenea in atasament.
Catre: Guvernul Romaniei In atentia: Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii Salvati Icoanele Copiiilor Reprezentantii societatii civile, reuniti intr-o Coalitie pentru respectarea sentimentului religios cosemnatari ai acestei petitii - scrisori deschise isi exprima opozitia categorica fata de petitia "Privind retragerea simbolurilor religioase din unitatile publice de invatamant" inaintata Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii pe data de 12 august 2006. Semnata de profesorul Emil Moise, petitia anti-religie este sustinuta de Alexandru Crisan si Monica Dvorski - Centrul Educatia 2000; Catalin Tenita - Societatea Culturala Noesis; Doina Jela – Asociatia Jurnalistilor Independenti din Romania; Dorina Nastase - Centrul Roman de Studii Globale; Gabriel Andreescu – Centrul de Studii Internationale; Gabriel Penciu - Asociatia Culturala si Amicala Romana de la Strasbourg; Ghenadie Brega si Oleg Brega - Asociatia Hyde Park; Joanne Richardson - Asociatia D Media, Cluj; Ioana Avadani – Centrul pentru Jurnalism Independent; Ion Bogdan Lefter; Iustina Ionescu – Centrul de Resurse Juridice; Liviu Andreescu; Mihaela Miroiu; Mihai Burcea – Militia Spirituala; Mircea Toma, Razvan Martin – Agentia de Monitorizare a Presei; Remus Cernea – Solidaritatea pentru libertatea de constiinta; Renate Weber; Romanita Iordache – ACCEPT; Ruxandra Costescu - membra Indymedia Romania; Roxana Tesiu - Centrul Parteneriat pentru Egalitate; Smaranda Enache – Liga Pro Europa.
Avand in vedere Constitutia Romaniei; Declaratia Universala a Drepturilor Omului; Pactul international referitor la drepturile economice, sociale si culturale. Adoptat si deschis semnarii, ratificarii si adeziunii de Adunarea Generala, prin rezolutia 2200 A(XXI) din 16 decembrie 1966, intrat in vigoare la data de 3 ianuarie 1976; Pactul international referitor la drepturile civile si politice. Adoptat si deschis semnarii, ratificarii si adeziunii de Adunarea Generala, prin rezolutia 2200 A(XXI) din 16 decembrie 1966, intrat in vigoare la data de 3 ianuarie 1976; Declaratia privind drepturile persoanelor apartinand minoritatilor nationale sau etnice, religioase sau lingvistice. Adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite prin rezolutia 47135 la a 47-a sesiune, 18 decembrie 1992; Declaratia privind eliminarea tuturor formelor de intoleranta si de discriminare din motive de religie sau de convingere. Adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite, 25 noiembrie 1981, rezolutia 36/55; Conventia europeana pentru protectia drepturilor omului si a libertatilor fundamentale,
Prin prezenta petitie va solicitam ca in analizarea petitiei "Privind retragerea simbolurilor religioase din unitatile publice de invatamant" sa luati in considerare urmatoarele elemente:
1. Chestiunea legislativa Legislatia si practica din tarile membre ale Uniunii Europene, ca si legislatia si practica Uniunii Europene nu interzic prezenta simbolurilor religioase in public. De asemenea nu exista o lege care sa interzica prezenta simbolurilor religioase in spatiul public nici in Romania (Anexa 1).
In Europa problema libertatii religioase si a prezentei simbolurilor religioase in spatiul public nu este ingradita, fiind lasata la latitudinea comunitatilor locale.
Mai mult, exista exemple europene recente care sustin prezenta simbolurilor religioase in spatiul public. In acest sens va prezentam urmatoarele cazuri: 1. a. La data de 15 februarie 2006 Curtea Suprema de Justitie a Italiei a respins solicitarea de eliminare a crucifixului din scolile publice argumentand ca acesta reprezinta un simbol al valorilor crestine care stau la baza societatii. Judecatorii italieni au subliniat faptul ca crucifixul simbolizeaza "valorile care inspira si stau la baza Constitutiei noastre, a modului nostru de viata pasnic". "Din acest punct de vedere crucifixul poate avea o functie simbolica si educationala, indiferent de religia elevilor". 1. b. In anul 1995 Curtea Constitutionala a Germaniei a decis ca este necesara modificarea Legii scolilor din landul Bavaria, in sensul excluderii simbolurilor religioase din scoli. In ciuda faptului ca Legea scolilor din Bavaria a fost modificata, practic nu au fost scoase crucifixele din scolile publice – opozitia publicului fiind deosebit de puternica. Incepand din anul 1996 Curtea Constitutionala a Germaniei nu a mai acceptat cazuri referitoare la prezenta simbolurilor religioase in scoli, preferand sa lase aceste reglementari in sarcina corpurilor legiutoare locale. Opozitia publica fata de aceasta reglementare a dus la situatia ca decizia Curtii Constitutionale din Germania a marit tensiunile din sanul societatii in loc sa le micsoreze. 1. c. Grecia este membra a Uniunii Europene din anul 1981. Constitutia si legile Greciei prevad si sustin prezenta publica a simbolurilor religioase ale confesiunii crestin ortodoxe, fara ca institutiile Uniunii Europene sa contrazica aceste prevederi legale prin nici o masura. 1. d. Pe langa exemplele europene enumerate mai sus consideram necesar si un exemplu din Statele Unite ale Americii. Studentii Universitatii Georgetown din Washington DC au sustinut intre anii 1996-1999 o campanie intensa pentru introducerea crucifixului in salile de curs, campanie incununata de succes. La data de 6 mai 2004, imamul Yahya Hendi de la Universitatea Georgetown a declarat ca este "convins ca crucea reprezinta un simbol religios important pentru toti oamenii. {i as protesta daca crucea ar fi scoasa din salile de curs". 1. e. In petitia sa profesorul Moise citeaza mai multe cazuri judecate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Insa citatele prezentate sunt trunchiate si nu reflecta spiritul respectivelor cazuri si ale deciziilor luate. Din acest motiv va solicitam sa analizati minutios chiar la sursa fiecare din cazurile prezentate de profesorul Moise in argumentatia sa, ele nereflectand spete sau situatii similare cu ceea ce sustine domnia sa.
2. Defaimarea si discriminarea unei intregi comunitati religioase. Afirmand ca prin "acceptarea simbolurilor religioase - in cazul nostru apartinand religiei crestin-ortodoxe – unitatile publice isi asuma transmiterea (inclusiv) a valorilor de inferiorizare a femeilor practicate de religia respectiva" profesorul Moise defaimeaza cei 18.806.428 de crestini ortodocsi din Romania (conform
...
Constantin al V-lea Kopronymos a înlocuit, printr-un act considerat mai târziu de către iconofili drept o dovadă de trufie personală împinsă la ultima limită, toate icoanele sfinte fie cu portrete imperiale, fie cu imagini reprezentând propriile sale victorii. În acest sens, iconoclasmul practicat de Constantin al V-lea Kopronymos diferă de politica iconoclastă implementată de tatăl său. În vreme ce iconoclasmul favorizat de Leon al III-lea Isaurianul era centrat pe o facilitare a resurgenţei gramaticii generative, drept forma principală de viaţă spirituală în imperiul bizantin al timpului său, iconoclasmul practicat de Constantin al V-lea Kopronymos vroia în primul rând să semnaleze poporului din Agora o renaştere a încrederii imperiale. În condiţiile lumii Bizanţului de atunci, aceasta însemna o renaştere a încrederii poporului în bazileu, ceea ce însemna chiar încrederea poporului în forţa sa. Dar la amândoi împăraţii era de esenţă faptul că vedeau iconoclasmul drept o chestiune de reprezentare ontologică. În anul 751, Constantin al V-lea Kopronymos îşi asociază fiul, pe Leon al IV-lea Khazarul (751-780), la conducerea imperiului. Leon al IV- lea Khazarul a distrus armatele themelor, transformându-le în tagmata, adică regimentele de gardă de la Constantinopol care pe vremea împăraţilor iconoclaşti profitau cel mai mult de pe urma confiscării averilor mănăstireşti. Leon al IV- lea Khazarul este considerat a fi fost un împărat slab, simplu apendice al dominatoarei lui soţii pe nume Irina. "Patimă vie a măririi", o descrie Mihail Sadoveanu în 'Creanga de aur'. O femeie a cărei putere creşte imens dupa 780 AD, când copilul ei Constantin al VI-lea devine oficial bazileu. La moartea lui Leon al IV-lea Khazarul, îmbolnăvit de febră într-o campanie împotriva bulgarilor, Irina şi anturajul ei au lansat zvonul că Leon murise pentru că purtase neîngăduit o coroană cu pietre scumpe, dăruită de bazileul Mauricius bisericii Sfânta Sofia, şi expropriată de iconoclastul Leon Khazarul. În ziua de Crăciun din 780 AD, coroana împricinată a fost restituită, cu fast asociat, bisericii Aghia Sofia. La origine, această Irina fusese doar o foarte frumoasă orfană săracă din oraşul Atena. Ea devine împărăteasă prin căsătoria cu Leon al IV-lea Khazarul. Este onorată ca o sfântă de către biserica ortodoxă. Cu permisiunea sa, teologii celui de al şaptelea sinod din Nicaea (787) defineau icoanele bisericeşti drept parte a limbajului figurativ. Ceea ce înseamnă că biserica ortodoxă respectă icoanele, însă nu mai mult decât "Cuvântul" întemeietor despre care ne invaţă Evanghelia lui Ioan. Altminteri, biserica ortodoxă respinge idolatria, chiar şi sub forma ‚adorării icoanelor’. Putem înţelege reabilitarea icoanelor de către bizantini şi în termenii existenţialismului iterativ propus de Jacques Derrida. Icoana Sfântului Anonim are mereu aceeaşi interpretare. Iterabilitatea interpretării face aşadar din icoană “signatura” Sfântului Anonim. De altminteri chiar şi funcţia actuală de 'Sfânt Patron al Internetului' nu se obţine, şi mai ales nu se menţine, decât prin iterabilitate. Iterabilitatea interpretării este Eikonalul icoanei. După anul 867, împăraţii dinastiei macedonene consideră, poate pe bună dreptate, că bătălia pentru unitatea lingvistică în Imperiu este pierdută definitiv. Icoanele vor fi de acum înainte îngăduite de către împăraţii macedoneni, pentru că ele sunt parte a limbajului figurativ ce asigură unitatea pe teritoriul imperiului, fiind oarecum echivalente hieroglifelor care comunicau uniformitatea printre neamurile nenumărate, şi atât de diferite, ale marelui imperiu chinez.
Titus Filipas
--------------------------------- Check out the all-new Yahoo! Mail beta - Fire up a more powerful email and get things done faster.
O mobilizare exemplară Totul începea pe 20 Noiembrie 2006. Primeam un e -mail din partea ilustrului cărturar român, domnul Artur Silvestri. Era un text din care îmi va îngădui să citez aici:
„In urma cu cateva minute, am primit acest apel din partea domnului Bogdan Stanciu, bravul initiator si animator al serviciului de stiri "Altermedia". El atrage atentia ca exista o cerere, puternic sustinuta de cei ce nu ne sunt apropiati, pentru a se elimina icoanele din scolile romanesti, si ne cere sa reactionam. Am alaturat documentatia primita, pentru a va face o parere. Opinia mea este aceasta, pe care o declar lamurit si imediat: Semnez pentru pastrarea icoanelor in scolile romanesti si indemn pe toti cei ce simt romaneste, organizatii, asociatii, grupuri, publicatii etc. dar si persoane particulare, sa imbratiseze aceiasi atitudine ferma si nediscutabila.”
Fac parte dintre cei care nu au semnat, dar aceasta nu pentru că eu nu „simt româneşte”. Motivaţia mea, pentru a alege deliberat şi ‚programatic’ să nu semnez, a fost şi rămâne aceea că eu cred sincer în valoarea intelectuală a demersului iconoclast. Tot după cum mai cred şi în gramatica generativă, eliberată prin iconoclasmul împăraţilor isaurieni. Limba Română perfectă a colindelor s- a născut atunci, în timpurile cele mai iconoclaste ale Romaniei Orientale. Totuşi, chiar dacă eu nu am semnat, aceasta nu mă împiedică de a saluta mobilizarea exemplară a celor care au semnat, ca răspuns rapid, inteligent, eficient, la agresiunea exercitată zilnic asupra majorităţii tăcute româneşti din partea falsei „societăţi civile”, o „societate civilă” ce nu se roagă la altarul zeiţei Verecundia. Titus Filipas
P.S. Îmi iau libertatea să citez şi din sursa „Ziua” din 25-11-2006, următorul mesaj public al Doamnei Mariana Nicolesco, soprană, Membru de Onoare al Academiei Române, Artist UNESCO pentru Pace : "Cea mai limpede definitie a situatiei a fost data, cred, de Radu Varia, spunand ca Occidentul, din care facem parte, e in declin nu din cauza fortei altora, ci pentru ca abdica de la propria identitate. Timpurile profane pe care le traim au ruinat traditiile, au degradat valorile religioase, etica, morala, estetica, familia, scoala. Nu putem continua astfel. Nu cred ca prezenta icoanelor in scoli este, in sine, cel mai important lucru. Cred ca cel mai important e ce vor invata copiii despre semnificatia lor, despre sacralitate, despre simbolul de umanitate, de abandon de sine, de sacrificiu, de dragoste infinita pe care au vocatia sa-l reprezinte. In acest sens, icoanele au rost in scoli".
--------------------------------- Want to start your own business? Learn how on Yahoo! Small Business.
Domnule Filipas, Articolul (Icoana si Eiconal) care mi l-ati trimis mie pe adresa personala l-am editat si a aparut deja pe AGERO. Salutari, George ROCA redactor AGERO
TITUS FILIPAS wrote: > O mobilizare exemplară > Totul începea pe 20 Noiembrie 2006. Primeam un e -mail din partea > ilustrului cărturar român, domnul Artur Silvestri. Era un text din > care îmi va îngădui să citez aici: > „In urma cu cateva minute, am primit acest apel din partea domnului > Bogdan Stanciu, bravul initiator si animator al serviciului de stiri > "Altermedia". El atrage atentia ca exista o cerere, puternic sustinuta > de cei ce nu ne sunt apropiati, pentru a se elimina icoanele din > scolile romanesti, si ne cere sa reactionam. Am alaturat documentatia > primita, pentru a va face o parere. Opinia mea este aceasta, pe care o > declar lamurit si imediat: Semnez pentru pastrarea icoanelor in > scolile romanesti si indemn pe toti cei ce simt romaneste, > organizatii, asociatii, grupuri, publicatii etc. dar si persoane > particulare, sa imbratiseze aceiasi atitudine ferma si nediscutabila.” > Fac parte dintre cei care nu au semnat, dar aceasta nu pentru că eu nu > „simt românește”. Motivația mea, pentru a alege deliberat și > ‚programatic’ să nu semnez, a fost și rămâne aceea că eu cred sincer > în valoarea intelectuală a demersului iconoclast. Tot după cum mai > cred și în gramatica generativă, eliberată prin iconoclasmul > împăraților isaurieni. Limba Română perfectă a colindelor s- a născut > atunci, în timpurile cele mai iconoclaste ale Romaniei Orientale. > Totuși, chiar dacă eu nu am semnat, aceasta nu mă împiedică de a > saluta mobilizarea exemplară a celor care au semnat, ca răspuns rapid, > inteligent, eficient, la agresiunea exercitată zilnic asupra > majorității tăcute românești din partea falsei „societăți civile”, o > „societate civilă” ce nu se roagă la altarul zeiței Verecundia. > Titus Filipas > P.S. Îmi iau libertatea să citez și din sursa „Ziua” din 25-11-2006, > următorul mesaj public al Doamnei Mariana Nicolesco, soprană, Membru > de Onoare al Academiei Române, Artist UNESCO pentru Pace : "Cea mai > limpede definitie a situatiei a fost data, cred, de Radu Varia, > spunand ca Occidentul, din care facem parte, e in declin nu din cauza > fortei altora, ci pentru ca abdica de la propria identitate. Timpurile > profane pe care le traim au ruinat traditiile, au degradat valorile > religioase, etica, morala, estetica, familia, > scoala. Nu putem continua astfel. Nu cred ca prezenta icoanelor in > scoli este, in sine, cel mai important lucru. Cred ca cel mai > important e ce vor invata copiii despre semnificatia lor, despre > sacralitate, despre simbolul de umanitate, de abandon de sine, de > sacrificiu, de dragoste infinita pe care au vocatia sa-l reprezinte. > In acest sens, icoanele au rost in scoli".
O carte in limba engleza, impreuna cu Prof. Dr. W.B.V.Kandasami, despre "motivarea" religiei in slujba... stiintei: www.gallup.unm.edu/~smarandache/VedicMath.pdf care se manifesta in India [pana cand si in prezent in societatea indiana predomina sistemul castelor].
Cele patru carti Veda, considerate de origine divina si un mijloc de apropriere de fiinta dumnezeiasca, sunt precum biblia pentru crestini, iar fundamentalistii religiei hinduse au introdus "matematica vedica" in scoli (desi astazi se manifesta un curent - din partea intelectualistilor rationalisti - de scoatere a ei din invatamant).
Florentin Smarandache
___________________________________________________________________________ _________ Do you Yahoo!? Everyone is raving about the all-new Yahoo! Mail beta. http://new.mail.yahoo.com
Interdicţie asupra lui Z Campania agresivă orientată în modul cel mai expres împotriva icoanelor creştine ortodoxe din şcoli îmi aminteşte un film : „Z”, al regizorului grec Costas Gavras. „Z” este iniţiala cuvîntului grecesc „Zoe”, însemnînd „Viaţă”. Litera „Z” era interzisă din alfabetul unei ţări, de către o dictatură militară brutală instalată în acea ţară printr -o lovitură de forţă letală. Era interzisă pur şi simplu din cauza faptului că litera „Z” era considerată a fi simbolul Vieţii.
Individul foarte decent care a dezlănţuit toată această campanie de mare succes contra însemnurilor ortodoxe este profesorul de liceu Emil Moise. Acţiunile lui sunt foarte coerente, trebuie să recunoaştem cu obiectivitate acest fapt. Acţiunile lui sunt atîta de coerente, de „organizate”, acesta - i cuvîntul, încît circumstanţa ne îndeamnă să căutăm binomul : “individul şi organizaţia”. Iar organizaţia de sprijinire care se profilează cel mai mult în spatele acestei acţiuni, de eliminare a icoanelor ortodoxe din şcoli, este Liga Pro Europa.
Spuneam că există coerenţă şi organizare în campania profesorului Emil Moise. Domnia sa a studiat foarte bine textele manualelor autorizate de Biserica Ortodoxă Română pentru studierea religiei în şcoli. Or, aceste manuale autorizate de BOR trec sub tăcere perioada iconoclasmului din istoria religiei ortodoxe. Iconoclasmul nu a fost o discontinuitate în religie. Chiar şi sinodul ţinut în Nicaea la anul 787, sinod ce întrerupe iconoclasmul agresiv, interpretează icoanele bisericeşti drept parte a limbajului figurativ, interpretarea sinodului fiind de facto altă soluţie la aceea oferită de iconoclasm la chestiunea privind reprezentarea ontologică, o chestiune de fond.
Icoanele ca parte a limbajului figurativ sunt simboluri oarecum echivalente hieroglifelor. Ce anume comunică icoanele ? La fel cum simbolul „Z” din ficţiunea lui Costas Gavras era interzis prin organizarea dictaturii pentru că semnifica „Viaţa”, icoanele sunt interzise prin lucrarea organizată de Liga Pro Europa, numai pentru că icoanele alungate semnifică religia ortodoxă.
Mă întrebam sincer, pe vremea lui Nicolae Ceauşescu, de ce a renunţat el la propaganda comunistă ? Ceea ce scriau Octavian Paler şi Corneliu Vadim Tudor, aflaţi în semne opuse ale zodiacului literar, nu intra nicidecum în categoria ideologiei comuniste, cum afirmă savantul american Tesmeneţki – Tismăneanu în Raportul privind dictatura comunistă.
Pe data de 18 decembrie 2006, Traian Băsescu şi Volodea Tismăneanu (din familia Tesmeneţki) au reaprins în şedinţa comună a camerelor Parlamentului focul stins al comunismului în România. Raportul acesta, care va deveni un manual de şcoală obligatoriu pentru studierea comunismului în România, este o capodoperă de propagandă comunistă ! Îmbinarea de minciuni prin omisiune, şi de minciuni prin comisiune, depăşeşte tot ceea ce a scris vreodată Sorin Toma în ziarul Scânteia.
Un exemplu de minciună prin omisiune este absenţa lozincii centrale a ideologiei comuniste: „Libertatea este necesitatea înţeleasă”. Adică libertatea alegerilor noastre individuale, în piaţa Agora, este determinată de înţelegerea necesităţii istorice. O înţelegere care duce inexorabil drumul nostru “spre culmile înalte”. Cred că aceasta este esenţa ideologică a sistemului comunist. De ce nu li se explică aceste chestiuni elevilor României? Manualul de şcoală al lui Băsescu şi Tismăneanu continuă să îi ţină pe copii în totală ignoranţă ideologică. Prin ce diferă capitalismul de comunism ? Prin faptul că în capitalism, libertatea alegerii este condiţionată de etica utilitariană.
Profesorul trebuie să ştie carte, zic eu. Iat - o însă pe doamna profesoară Doina Cornea că s -a transformat, păcat! într o vestală la vatra focului comunist reaprins. Domnia sa consideră "foarte bună" ideea raportului, pe care îl apreciază a fi "un raport ştiinţific"
Titus Filipas
__________________________________________________ Do You Yahoo!? Tired of spam? Yahoo! Mail has the best spam protection around http://mail.yahoo.com
|
