On Sat, 27 Sep 2008 07:57:52 +0300, Andrei Popescu wrote: > Eu prin „inel de chei” îmi închipui doar atât: un inel pe care aș > putea să pun niște chei. Ce zici de „legătură de chei”?
Legătură de chei mă duce cu gândul la niște chei legate cu o sfoară :)
Obiectiv vorbind, aș vedea o singură problemă dacă e să fie legătură: știu că există niște funcții în Java sau așa ceva care se cheamă keybind sau keybinding. Să nu apară confuzii cu asta.
Din experiența de până acum constat că este mai sănătos ca o traducere să rămână 1:1 (și) din cauză că dacă azi în loc de original_A = tradus_A merg pe ceva adaptat în care original_A = tradus_B aparent fără probleme sau confuzii, este posiil ca peste o vreme să dau din colț în colț că găsesc original_B căruia trebuie de-acum fie să-i găsesc o traducere C, fie să revizuiesc totul de la cap. Nu știu dacă se aplică aici.
> Eu am tradus în gnome-keyring și puțin în seahorse prin „inel de chei” .
E OK atât pentru «keyring» cât și pentru «keychain», sunt sinonime. Poate sună puțin aiurea pentru cei ce au tot folosit termenii ăștia în engleză, dar așa se întâmplă cu termenii ce i-am învățat prima oară cu accepțiunea din software și abia apoi ne-am pus problema originii în engleză și a localizării în limba română.
„Legătură de chei” e relativ OK, dar „inel de chei” e un termen mai scurt, mai clar și mai elegant.
On Sat, 27 Sep 2008 23:28:37 +0300, Stas Sushkov wrote: > Mai repede aș opta pentru "mediu securizat"...
Și cine ar ști că mediu securizat înseamnă keyring ? La ce te-ai gândi dacă ai întâlni expresiile astea: „Editor de mediu securizat.” „Reîmprospătează mediul securizat.”
> In opinia mea, sa numești: "inelul de chei" o chestie ce ține de > securitate, mi se pare cam absurd.
Mie îmi sună foarte natural „inel de chei": pentru cine a folosit „keyring" în engleză trecerea e foarte ușoară. Pentru cine nu s-a mai întâlnit cu termenul, traducerea asta și forma în limba engleză produc aceeași stare de confuzie (sunt exact aceleași cuvinte).
În engleză, termenul a fost ales pentru a desemna o „adunătură de chei", și cea mai cunoscută formă e un inel (de oțel sau ce-o fi) cu niște chei pe el.
Nu înțeleg de ce e absurd să numești „inelul de chei" o chestie ce ține de securitate. La mine la facultate, dacă vreau acces la o sală de curs merg la portar, las buletinul și mi se înmânează un *gasp* „inel de/cu chei" care-mi conferă acces la niște resurse securizate.
> Mai repede aș opta pentru "mediu securizat"...
ssh, https, WPA, WEP, securedns, ipsec ar intra mai degrabă la „mediu securizat" (mediul prin care circulă informația e securizat). „keyring"-ul nu e un mediu, ci o adunătură (organizată/structurată) de chei.
> 2008/9/27 Stas Sushkov <s...@nerd.ro>: >> In opinia mea, sa numești: "inelul de chei" o chestie ce ține de >> securitate, mi se pare cam absurd.
> Mie îmi sună foarte natural „inel de chei": pentru cine a folosit > „keyring" în engleză trecerea e foarte ușoară. Pentru cine nu s-a mai > întâlnit cu termenul, traducerea asta și forma în limba engleză produc > aceeași stare de confuzie (sunt exact aceleași cuvinte).
> În engleză, termenul a fost ales pentru a desemna o „adunătură de > chei", și cea mai cunoscută formă e un inel (de oțel sau ce-o fi) cu > niște chei pe el.
> Nu înțeleg de ce e absurd să numești „inelul de chei" o chestie ce > ține de securitate. > La mine la facultate, dacă vreau acces la o sală de curs merg la > portar, las buletinul și mi se înmânează un *gasp* „inel de/cu chei" > care-mi conferă acces la niște resurse securizate.
>> Mai repede aș opta pentru "mediu securizat"... > ssh, https, WPA, WEP, securedns, ipsec ar intra mai degrabă la „mediu > securizat" (mediul prin care circulă informația e securizat). > „keyring"-ul nu e un mediu, ci o adunătură (organizată/structurată) de chei.
> -- > Lucian
Deci era doar parerea mea, care nicidecum nu-mi permite sa concep cuvântul inel într-o situație gen prezentată.
On 28 Sep, 00:50, "Stas Sushkov" <s...@nerd.ro> wrote:
> Deci era doar parerea mea, care nicidecum nu-mi permite sa concep
> cuvântul inel într-o situație gen prezentată.
Ai dreptul la orice părere, însă modul tău de a traduce (relevat de
cele două exemple de mai sus) suferă de două neajunsuri majore, anume
"telegrafismul" și "aristocratizarea".
Telegrafismul
=============
Este binecunoscutul "stil telegrafic", un stil de exprimare care
folosește cuvinte puse unul lîngă altul fără a folosi elemente de
legătură (de ex. prepoziții) pentru a le uni într-un limbaj natural.
Un articol pe tema asta care dă mai multe exemple:
http://www.romlit.ro/www/texte08s/rl31/2-15-2.html
Aristocratizarea
================
E un termen pe care îl folosesc eu ca antonim al "vulgarizării".
Americanii și englezii folosesc de multe ori termeni populari
("vulgari") cînd vorbesc de lucruri ce țin de știință și tehnologie
(mouse, keyring, ripping, etc.). În română există tendința ca acești
termeni să fie înlocuiți cu unii "elevați", pentru că termenii
populari sînt socotiți neadecvați unor discipline intelectuale.
Problema care nu se înțelege este că americanii au o motivație pentru
care folosesc acești termeni populari, nu o fac pentru că
intelectualitatea lor științifico-tehnică este pusă pe glume sau este
complet lipsită de cultură.
Un termen în limbaj popular (obișnuit):
- e mai ușor de înțeles din prima (fie și parțial) de oricine
- este uitat mai greu
- este scris mai ușor
- este foarte precis (se referă la o anumită acțiune, funcție, etc.)
Un termen în limbaj elevat:
- e prea generic ("mediu securizat" se poate întîni în multe situații)
- e lung (mai ales cînd un cuvînt e tradus cu o expresie)
- sperie utilizatorii obișnuiți, care fug de cuvintele din jargonul
științific
Deci dacă americanul i-a zis "keyring" din motivele de mai sus,
traducătorul român trebuie să traducă fidel și să-i spună "inel de
chei" fără să strîmbe din nas. Utilizatorul român (ca și cel american)
interesat de înțelesul termenului va merge la documentația programului
și va afla definiția exactă.
Folosirea termenilor populari aduce avantaje palpabile, deci nu
trebuie evitată. Românii se vor obișnui cu ei, așa cum s-au obișnuit
și americanii.
> „Legătură de chei” e relativ OK, dar „inel de chei” e un termen mai
> scurt, mai clar și mai elegant.
Nu știu cît de elegant și, mai ales, cît de clar ar fi „inel de chei”,
dar cert breloc știe toată lumea ce înseamnă. Dacă se vor întreba ce
ar putea însemna într-o interfață grafică – și mai bine: vor pune o
întrebare.
> In opinia mea, sa numești: "inelul de chei" o chestie ce ține de
> securitate, mi se pare cam absurd.
> Mai repede aș opta pentru "mediu securizat"...
Keyring = inelul (format dintr-o spirală metalică) pe care stau
cheile
Keychain = lănțișorul ce leagă inelul de breloc
Key Fob = brelocul (accesoriu cu funcție estetică sau utilitară)
Pentru cazul de față "inelul cu/de chei" (care poate stoca niște chei)
sugerează mai clar funcția la care se face referință, cea de păstrător
al unor chei de criptare sau parole (chei de autentificare).
==========
http://en.wikipedia.org/wiki/Key_ring In the cryptography sense, a keyring stores known encryption keys (and
in some cases, passwords). For example, GNU Privacy Guard uses the
concept of keyrings.
=============
On Sun, 28 Sep 2008 04:08:30 -0700 (PDT), Cattus Thraex wrote: > Nu știu cît de elegant și, mai ales, cît de clar ar fi „inel de chei”, > dar cert breloc știe toată lumea ce înseamnă.
Brelocul *nu* este inelul pe care se pun cheile, ci este chestia aia ornamentală, opțională, care atârnă de inel. Există breloc de chei dar și breloc de telefon mobil sau de geantă, de exemplu.
Deci keyring ≠ breloc. (dacă lipsește glifa, caracterul de mai sus este „Not Equal TO, Unicode U+2260)
On Sun, 28 Sep 2008 07:12:33 -0700 (PDT), Lucian Constantin wrote: > Nu știu dacă vorbim despre același lucru, mie ai mei îmi puneau cheia > de gât cu sfoară. Care inel? Care breloc?
Aveai mai multe chei pe care le adăugai, actualizai, sau eliminai pe sfoara aia ? Că la PGP cel puțin așa se întâmplă sau se poate întâmpla.
Cristian Secară wrote:
> Aveai mai multe chei pe care le adăugai, actualizai, sau eliminai pe
> sfoara aia ? Că la PGP cel puțin așa se întâmplă sau se poate întâmpla.
Nu mai știu exact, eram prin școala primară. Probabil că se pot
"actualiza" cheile pe sfoară. Sau era șnur? Oricum, îi spuneam
gâtlegău.
On 28 Sep, 15:04, Cristian Secară <or...@secarica.ro> wrote:
> On Sun, 28 Sep 2008 04:08:30 -0700 (PDT), Cattus Thraex wrote:
> > Nu știu cît de elegant și, mai ales, cît de clar ar fi „inel de chei”,
> > dar cert breloc știe toată lumea ce înseamnă.
> Brelocul *nu* este inelul pe care se pun cheile, ci este chestia aia
> ornamentală, opțională, care atârnă de inel. Există breloc de chei dar
> și breloc de telefon mobil sau de geantă, de exemplu.
> Deci keyring ≠ breloc.
> (dacă lipsește glifa, caracterul de mai sus este „Not Equal TO, Unicode
> U+2260)
Acuma nu știu dacă ai impresia că sînt chiar idiot în ale limbii
engleze. Sigur că breloc nu înseamnă același lucru, dar era – zic eu –
un termen care șochează un pic și îl face pe utilizator să se întrebe
la ce-o folosi brelocul ăla. Păi la stocarea info confidențiale,
parole etc.
Așa zic eu, că „breloc” ar fi cel mai bine pt a echivala keychain.
Nu era nevoie să-mi dai iar lecții de engleză, nu c-aș fi eu mare
șmecher, că tot se cultivă acuma termenul. Puteai spune, pur și
simplu, că breloc e un termen aiurea, nerecomandabil, era suficient.
Și cu asta basta, că iar sare Mișu Moldovan pe mine că-l critic pe
Secărică.
Repet: trebuie să găsim echivalente glumețe și inteligente, dacă se
poate, dacă nu, culegem vișine.
On Sun, 28 Sep 2008 12:51:59 -0700 (PDT), Cattus Thraex wrote: > [...] Și cu asta basta, că iar sare Mișu Moldovan pe mine că-l critic > pe Secărică. > Repet: trebuie să găsim echivalente glumețe și inteligente, dacă se > poate, dacă nu, culegem vișine.
Poți să fii liniștit (în caz că nu erai), că nu mă atac io așa de la nimic.
Nu am presupus nimic legat de cunoștințele legate de limba engleză, ci doar de confuzia pe care o poate crea un termen ca „breloc”. Adică știu că multă lume asociază brelocul doar cu cheile, ceeace este limitat, chiar dacă adevărat până într-un punct (în sensul că sunt brelocuri pentru chei care se vând cu tot cu acela inelul spiralat sau alte invenții de atârnat cheile).
Iar cu echivalente glumețe, mda, dar nu cred că este aplicabil aici. Sunt susținătorul ideii de a folosi un program tradus în română de oricine știe limba română, nu doar de cei care nu știu engleza, de aceea consider că este esențial ca un termen tradus într-un sens să aibă același înțeles și în sens invers. Mai concret, dacă eu găsesc „termen_în_română” într-un program și habar n-am ce înseamnă, una dintre variante este să caut pe internet echivalența de la „termen_în_română” la „termen_în_engleză” și să caut acel termen tradus acum de-andoaselea. Ori dacă traducerea inversă mă pune pe o pistă greșită, s-a dus dracului tot.
De aceea îmi susțin părerea pro 1:1, în acest caz keyring = inel de chei
|
