În data de 16 noiembrie 2008, 21:28, muntealb <munte...@gmail.com> a scris:
> Repet, "bug" este o pană specială, o pană a unui program de > calculator, americanii au inventat un termen specific pentru asta. Nu > e o greșeală ca și în română să se inventeze un termen pornind de la > cel american.
Cât timp în școală (școala generală, liceu, facultate și cluburi de copii) se folosește termenul „depanare" de ce este nevoie de un alt termen. „A depana" se folosește ca traducere pentru „to debug" dinainte de revoluție.
>> Ai dreptate, ce m-oi fi chinuind eu cu partajare ? Ia să schimb eu peste >> tot cu șeruire ... >> Și cred că voi face la fel cu mergiuire, printare, encodare, etc..
Știu că se folosește și „a debuga", dar întră în aceleași rânduri cu „a downloada", „a șara", „a encoda" cum a spus și Cristi.
> Analogia pe care o folosești ca argument e complet nepotrivită. Pentru > ceilalți termeni la care faci referire americanii folosesc termenii > obișnuiți, nu au inventat unii noi, ca în cazul lui "bug". E normal ca > și în română să se folosească termenii românești obișnuiți, nu unii > inventați plecînd de la cei englezești.
Cuvântul „bug" e folosit din vremuri mai vechi (1878): „'Bugs' — as such little faults and difficulties are called — show themselves and months of intense watching, study and labor are requisite before commercial success or failure is certainly reached." http://en.wikipedia.org/wiki/Software_bug
Sensul e același: găsirea și eliminarea unei pene.
On 16 Noi, 21:59, "Lucian Adrian Grijincu" <lucian.griji...@gmail.com>
wrote:
> Cât timp în școală (școala generală, liceu, facultate și cluburi de
> copii) se folosește termenul „depanare" de ce este nevoie de un alt
> termen. „A depana" se folosește ca traducere pentru „to debug"
> dinainte de revoluție.
Eu prefer traducerile fidele, nu pe cele deja folosite care nu sînt
așa de fidele sau sînt de-a dreptul greșite.
Am discutat deja situația lui "cropping", care trebuie tradus cu un
cuvînt special, nu cu "decupare", pentru că acesta din urmă e prea
general, la fel cum prea general e și "depanare". Problema se pune
însă și într-un fel mai concret. Se folosește expresia "he found a bug
in the file manager", iar eu n-am văzut să se folosească "el a găsit o
pană în managerul de fișiere". Cu alte cuvinte "pană/pene" nu are
flexibilitatea lui "bug/buguri" în toate situațiile în care e folosit
acest termen.
> Știu că se folosește și „a debuga", dar întră în aceleași rânduri cu
> „a downloada", „a șara", „a encoda" cum a spus și Cristi.
Nu, situațiile nu sînt comparabile, citește cu atenție ce am scris mai
jos.
> > Analogia pe care o folosești ca argument e complet nepotrivită. Pentru
> > ceilalți termeni la care faci referire americanii folosesc termenii
> > obișnuiți, nu au inventat unii noi, ca în cazul lui "bug". E normal ca
> > și în română să se folosească termenii românești obișnuiți, nu unii
> > inventați plecînd de la cei englezești.
> Sensul e același: găsirea și eliminarea unei pene.
Sensul e un lucru important, dar la fel de importantă e și
posibilitatea folosirii în toate situațiile în care e folosit termenul
original. Aici se vede clar faptul că "pană" nu poate reprezenta cea
mai bună traducere pentru "bug", pentru că de fapt sensul celor doi
termeni nu se suprapune.
PÁNĂ2, pene, s.f. 1. Oprire accidentală a funcționării unei mașini, a
unui mecanism, a unui vehicul. (din DEX)
BUG A software bug (or just “bug”) is an error, flaw, mistake,
failure, fault or “undocumented feature” in a computer program that
prevents it from behaving as intended (e.g., producing an incorrect or
unexpected result). (din Wikipedia)
Deci se vede clar că "pană" înseamnă o defecțiune majoră, pe cînd
"bug" poate fi o defecțiune majoră sau minoră, ba chiar poate să nu
fie o defecțiune, ci un comportament neașteptat sau o facilitate
nedocumentată, uneori chiar cu efect interesant/benefic pentru
utilizator.
> On 16 Noi, 21:59, "Lucian Adrian Grijincu" <lucian.griji...@gmail.com> > wrote: >> Cât timp în școală (școala generală, liceu, facultate și cluburi de >> copii) se folosește termenul „depanare" de ce este nevoie de un alt >> termen. „A depana" se folosește ca traducere pentru „to debug" >> dinainte de revoluție.
> Eu prefer traducerile fidele, nu pe cele deja folosite care nu sînt > așa de fidele sau sînt de-a dreptul greșite.
Ce nu vrei să accepți e, de mai bine de 30 de ani, limba română are deja un termen care traduce „to debug": „a depana". Profesoarele mele de info și mate (care au făcut școala muult timp în urmă) „a depana" îi spuneau. Profii mei de la facultate tot așa îi spun. Singurii care o iau pe „a debuga" sunt cei mai tineri care nu prea folosesc termeni în română când vine vorba de calculatoare.
OK, recunosc, nu există în limba română un cuvânt cu aceeași acoperire semantică ca „bug", dar nu despre ăsta vorbim acum (poți deschide un fir de discuție nou).
Dacă profesori universitari sau liceu, vechi sau noi și specialiști îi spun „a depana", de ce te pui tu de-a curmezișul și folosești un alt termen? Ok, poate aș fi fost mai înțelegător dacă toți care foloseau greșit termenul sau era un englezism/franțuzism/etceterims pentru care limba noastră avea un echivalent, dar situația e tocmai opusă.
>> Sensul e același: găsirea și eliminarea unei pene.
> Sensul e un lucru important, dar la fel de importantă e și > posibilitatea folosirii în toate situațiile în care e folosit termenul > original. Aici se vede clar faptul că "pană" nu poate reprezenta cea > mai bună traducere pentru "bug", pentru că de fapt sensul celor doi > termeni nu se suprapune.
> PÁNĂ2, pene, s.f. 1. Oprire accidentală a funcționării unei mașini, a > unui mecanism, a unui vehicul. (din DEX) > BUG A software bug (or just "bug") is an error, flaw, mistake, > failure, fault or "undocumented feature" in a computer program that > prevents it from behaving as intended (e.g., producing an incorrect or > unexpected result). (din Wikipedia)
> Deci se vede clar că "pană" înseamnă o defecțiune majoră, pe cînd > "bug" poate fi o defecțiune majoră sau minoră, ba chiar poate să nu > fie o defecțiune, ci un comportament neașteptat sau o facilitate > nedocumentată, uneori chiar cu efect interesant/benefic pentru > utilizator.
PÁNĂ s. f. 1. nefuncționare accidentală a unei mașini, a unui autovehicul. Acum despicăm firu-n patru. Oare zeii care au scris dicționarul ăsta la ce s-au referit când au spus „nefuncționare"? Ceva care funcționează greșit este intepretabil ca „nefuncțional"?
Cât de mot-a-mot luăm definițiile din dicționar? Și cei care le-au scris sunt oameni, între edițiile din 75, 84, 96 și 98 ale DEX sunt ceva diferențe: cuvinte, sensuri sau singtame lipsă sau greșite.
Și oricum, cu toate astea, nu orice cuvânt e trecut într-un dicționar (cele mai ușoar exemple sunt „pulă"/„pizdă" - poate unele din cele mai căutate cuvinte în dicționar). Uită-te pe dexonline să vezi și ce diferențe sunt între dicționare pentru fiecare cuvânt. Vezi că sunt și sensuri diferite, ușor modificate sau chiar lipsă.
On 16 Noi, 23:14, "Lucian Adrian Grijincu" <lucian.griji...@gmail.com>
wrote:
> Ce nu vrei să accepți e, de mai bine de 30 de ani, limba română are
> deja un termen care traduce „to debug": „a depana". Profesoarele mele
> de info și mate (care au făcut școala muult timp în urmă) „a depana"
> îi spuneau. Profii mei de la facultate tot așa îi spun. Singurii care
> o iau pe „a debuga" sunt cei mai tineri care nu prea folosesc termeni
> în română când vine vorba de calculatoare.
> OK, recunosc, nu există în limba română un cuvânt cu aceeași acoperire
> semantică ca „bug", dar nu despre ăsta vorbim acum (poți deschide un
> fir de discuție nou).
Faptul că în școli, licee și universități se folosește "depanare" ca
traducere a lui "debugging" nu legitimează acest termen ca fiind cea
mai bună traducere posibilă. În fapt e o traducere greșită. Și pentru
a demonstra asta trebuie să analizăm sensul lui "bug". De aici trebuie
pornit, pentru că "debugging" e un cuvînt derivat din "bug", el nu se
poate traduce separat de acesta, ba mai mult, el trebuie tradus după
ce este tradus "bug", nu înaintea lui.
> Dacă profesori universitari sau liceu, vechi sau noi și specialiști îi
> spun „a depana", de ce te pui tu de-a curmezișul și folosești un alt
> termen? Ok, poate aș fi fost mai înțelegător dacă toți care foloseau
> greșit termenul sau era un englezism/franțuzism/etceterims pentru care
> limba noastră avea un echivalent, dar situația e tocmai opusă.
În România e o problemă foarte veche care persistă și în timpurile
moderne, anume că autoritatea și tradiția bat rațiunea. Dar există o
problemă încă și mai gravă, anume că majoritatea populației acceptă cu
seninătate faptul că autoritatea și tradiția bat rațiunea. Cu alte
cuvinte dacă un anumit lucru are girul autorității și/sau tradiției el
este legitimat automat și impus ca lege, chiar dacă e ceva prost/
ilogic/irațional/nepractic.
> PÁNĂ s. f. 1. nefuncționare accidentală a unei mașini, a unui autovehicul.
> Acum despicăm firu-n patru. Oare zeii care au scris dicționarul ăsta
> la ce s-au referit când au spus „nefuncționare"? Ceva care
> funcționează greșit este intepretabil ca „nefuncțional"?
"Bug" este o eroare de cod care produce efecte neașteptate. Se vede
clar că "bug" este cauza, nu efectul. Efectele produse de un "bug" pot
fi multiple, de la neplăceri minore (neîmprospătarea automată a unei
liste la adăugarea unui item nou) pînă la disfuncționalități majore
(prăbușirea programului sau chiar a SO).
"Pana" este o disfuncționalitate majoră, ea este deci efectul, nu
cauza. Cauza este un "bug", adică o eroare de programare care duce la
apariția penei. Folosirea lui "pană" e nepotrivită, tocmai pentru că
"pană" înseamnă defecțiune majoră cu oprire din funcționare, ori un
"bug" poate produce o gamă largă de probleme, care nu totdeauna se
manifestă foarte puternic. De exemplu un program care ajunge să
consume permanent foarte mult CPU sau RAM are în mod sigur un "bug" în
codul sursă, dar asta nu înseamnă că programul respectiv nu
funcționează, el poate funcționa bine-mersi acaparînd toate resursele
calculatorului.
Deci "bug" nu se poate traduce prin "pană", ar fi greșit, pentru că nu
s-ar respecta sensul cuvîntului original. La fel, "debugging" nu
trebuie tradus cu "depanare", acești doi termeni nu au același sens.
Un programator care face "debugging" nu depanează programul, pentru că
acesta poate că merge acceptabil, programatorul în cauză încearcă să
corecteze erorile de cod care pot duce la efecte neașteptate sau care
împiedică funcționarea la parametrii optimi.
În plus de asta, "bug" nu e legat totdeauna de o disfuncționalitate a
unui program care-i afectează performanța. Uneori e legat de condiții
care pot afecta siguranța programului. Există deja celebrele "security
bugs", erori de codare care permit preluarea controlului asupra
programului sau a SO, unde este evident pentru oricine că nu e vorba
de pene legate de funcționarea programului, ci de breșe de securitate.
Apoi, în folosirea curentă "pană" nu are flexibilitatea lui "bug".
Dacă un program e "buggy" nu se poate spune că e "plin de pene", dar
se poate spune că e "plin de buguri".
Toate aceste argumente duc la concluzia că "bug/bugs" trebuie tradus
"bug/buguri" iar "debugging" trebuie tradus "debugare".
În luarea deciziei de alegere ca traducere a unui anumit termen
trebuie să primeze argumentele raționale, nu cele legate de autoritate
sau tradiție.
> Cât de mot-a-mot luăm definițiile din dicționar? Și cei care le-au
> scris sunt oameni, între edițiile din 75, 84, 96 și 98 ale DEX sunt
> ceva diferențe: cuvinte, sensuri sau singtame lipsă sau greșite.
Pe mine personal nu mă interesează că un anumit termen este un
neologism, mă interesează să reflecte cît mai bine sensul termenului
original și să se încadreze perfect în limba română dpdv gramatical și
ortografic. Termenii "bug" și "debugare" respectă aceste condiții. Cum
în limba română nu există la acest moment doi termeni la fel de buni,
trebuie adaptați cei englezești.
Dicționarele explicative trebuie luate în serios, ele oferă niște
definiții bazate pe uzul curent al termenului. Sigur că se pot adăuga
sensuri noi, însă a-i adăuga lui "pană" și sensul de "bug" e o
greșeală, tocmai pentru că pana este efectul, iar bugul este cauza
efectului.
Există termeni noi, la care nu se pot găsi corespondențe printre
termenii deja existenți în DEX. Descoperirile științifice și
tehnologice pot impune introducerea de termeni noi în DEX. Acesta e și
cazul lui "bug".
> Și oricum, cu toate astea, nu orice cuvânt e trecut într-un dicționar
> (cele mai ușoar exemple sunt „pulă"/„pizdă" - poate unele din cele mai
> căutate cuvinte în dicționar). Uită-te pe dexonline să vezi și ce
> diferențe sunt între dicționare pentru fiecare cuvânt. Vezi că sunt și
> sensuri diferite, ușor modificate sau chiar lipsă.
Cît despre termenii vulgari, ei nu sînt prezenți în DEX, dar sînt
prezenți în DEXI.
> On 16 Noi, 23:14, "Lucian Adrian Grijincu" <lucian.griji...@gmail.com> > wrote: >> Ce nu vrei să accepți e, de mai bine de 30 de ani, limba română are >> deja un termen care traduce „to debug": „a depana". >> [...] > Faptul că în școli, licee și universități se folosește "depanare" ca > traducere a lui "debugging" nu legitimează acest termen ca fiind cea > mai bună traducere posibilă.
Azi am fost la facultate și mi-am întrebat o parte din colegi și un prof: cum se traduce în română „to debug". Ghici ce? Marea majoritate mi-a răspuns „a depana" (câțiva nu știau că există o traducere în limba română a acestui termen - dar nu au spus „a debuga"). Ia un manual de informatică de liceu și vezi ce găsești. Proful de care vorbesc e unul din fondatorii facultății, el spune că a preluat termenul de la predecesorii din elecronică. 2008-1963=45 de ani măcar de folosire în domeniul calculatoarelor. Chiar nu are nici o importanță?
Câți ani trebuie folosit un cuvânt (după opinia ta de traducător profesionist de software) pentru ca acel sens să fie cel corect? Cincizeci, o sută, două, un mileniu?
Sunt sigur că limba noastră a împrumutat cuvinte din alte limbi și le-a dat un sens oarecum diferit de cel original. Uite unul: „milieu": http://dexonline.ro/search.php?cuv=milieu
MILIÉU, milieuri, s.n. Obiect din pânză (brodată) sau din dantelă, care se așază (ca ornament) pe o mobilă. [Pr: -li-eu] – Din fr. milieu.
MILIÉU s.n. Obiect (rotund) de pânză sau de dantelă care se așază pe o masă sau pe o altă mobilă ca ornament. [Pron. -li-eu. / < fr. milieu (de table)].
Îți propun să cauți pe expresia „milieu de table" pe net (încearcă un image-search). Majoritatea rezultatelor pe care le-am găsit vorbeau despre obiecte ceramice, de sticlă (aparent, faimosul pește de sticlă e de sorginte franceză), de marmură, de lemn, etc.
Ce propui? Când traducem un text din franceză care vorbește despre un obiect care nu e de pânză dar este denumit „milieu" îi spunem tot „milieu" și în română? S-a comis o eroare acu una-două sute de ani (sau când s-o fi împrumutat cuvântul și trebuie corectată).
Nu crezi că e puțin exagerat?
Te rog fii înțelegător. Noi aici nu ne-am adunat să te răstignim, dar am găsit câteva exemple negative (desigur, din punctul nostru de vedere) în traducerile tale.
> În fapt e o traducere greșită. Și pentru > a demonstra asta trebuie să analizăm sensul lui "bug". De aici trebuie > pornit, pentru că "debugging" e un cuvînt derivat din "bug", el nu se > poate traduce separat de acesta, ba mai mult, el trebuie tradus după > ce este tradus "bug", nu înaintea lui.
Tu ai auzit de depanatori de televizoare? Sau depanator electric? Sau „Ghidul depanatorului amator"? Toți oamenii ăștia se ocupau de eliminarea unor „bug"-uri (în sensul pe care l-a dat Tomas Edison în 1878). Vrei să redenumim profesia lor la „debuguitori"?
> În România e o problemă foarte veche care persistă și în timpurile > moderne, anume că autoritatea și tradiția bat rațiunea.
E și normal. Știi cum se pronunța în vremuri imemoriale „moi" în franceză? Exact cum îl pronunțăm noi când îl citim ca și când ar fi fost scris fonetic. Știi de ce? Pentru că scrierea franceză era odată fonetică. Acum nu mai e. Dacă te duci la un examen de franceză și scrii fonetic ești cel mai probabil picat. Poți invoca un milion de argumente raționale. Tradiția se impune.
> Dar există o > problemă încă și mai gravă, anume că majoritatea populației acceptă cu > seninătate faptul că autoritatea și tradiția bat rațiunea.
Asta e o realitate globală și se aplică pe foarte multe planuri.
> Cu alte > cuvinte dacă un anumit lucru are girul autorității și/sau tradiției el > este legitimat automat și impus ca lege, chiar dacă e ceva prost/ > ilogic/irațional/nepractic.
/eretic (schimbă ceva impus prin autoritatea bisericii sau „Sfânta Tradiție" și ai să vezi ce etichetă frumoasă îți primești)/idealist/etc. Din nou, asta e una din realitățile lumii în care trăim.
>> PÁNĂ s. f. 1. nefuncționare accidentală a unei mașini, a unui autovehicul. >> Acum despicăm firu-n patru. Oare zeii care au scris dicționarul ăsta >> la ce s-au referit când au spus „nefuncționare"? Ceva care >> funcționează greșit este intepretabil ca „nefuncțional"?
> "Bug" este o eroare de cod care produce efecte neașteptate. Se vede > clar că "bug" este cauza, nu efectul. Efectele produse de un "bug" pot > fi multiple, de la neplăceri minore (neîmprospătarea automată a unei > liste la adăugarea unui item nou) pînă la disfuncționalități majore > (prăbușirea programului sau chiar a SO).
> "Pana" este o disfuncționalitate majoră,
Pe bune? Când un depanator umbla în televizor să-l facă să focalizeze mai bine, sau repara un receptor radio să nu mai emită „purici" el nu depana aparatul respectiv nu? Trebuia să iasă fum din aparatul radio, să fie negru ecranul televizorului ca el să-și poată efectua munca, nu? „A depana" se poate folosi și pentru a denumi acțiunea în care elimini defecțiuni mai mici, nu doar cele catastrofale, mai mult, de aproape jumătate de secol are sens distinct în calculatoare. Nu a fost cules în nici un dicționar cum n-au fost cules nici „placă de bază" (uită-te câte expresii distincte are „placă" în dicționar. Niciunul nu se potrivește cu „placă de bază". Gata nu-l mai folosim pentru că dicționarul omite acest caz.)
Ți-am mai spus, dar mă ignori: nu trebuie să-ți legi dicționarul de gât. Și cei care-l fac sunt oameni. Pot greși sau omite ceva. Nu te-nchina la autoritatea unui dicționar, folosește-ți rațiunea pe care o predici.
> ea este deci efectul, nu > cauza. > Cauza este un "bug", adică o eroare de programare care duce la > apariția penei. > Folosirea lui "pană" e nepotrivită, tocmai pentru că > "pană" înseamnă defecțiune majoră cu oprire din funcționare, ori un > "bug" poate produce o gamă largă de probleme, care nu totdeauna se > manifestă foarte puternic.
Din nou, nu lua „pa
> De exemplu un program care ajunge să > consume permanent foarte mult CPU sau RAM are în mod sigur un "bug" în > codul sursă, dar asta nu înseamnă că programul respectiv nu > funcționează, el poate funcționa bine-mersi acaparînd toate resursele > calculatorului.
Nu e bug atât timp cât nu deranjează. Multe programe nu-și eliberează toate resursele ocupate pentru că au un timp de viață scurt (de ex. unele compilatoare).
Analogie cu electronica: am un circuit defect care se supraîncălzește - atât de mult cât să-l detectez eu un utilizator simplu (echivalent în calculatoare: dau un memstat sau deschid task-managerul și mă uit la consumul de memorie în creștere al unui program) . Dacă îl las să funcționeze o oră se arde. Dacă îl pronesc/opresc regulat va funcționa aparent corect. Să zicem că în modul obișnuit de funcționare aparatul respectiv e închis/deschis regulat până să se ardă circuitul (exact ca un compilator).
Oare e „depanare" procesul prin care piesele defecte sunt înlocuite cu unele care funcționează corect? Eu așa aș zice. Presupun (sper să mă înșel) că vei fi de altă părere: e depanare doar dacă am ars tot aparatul din care face parte circuitul.
Dacă aș avea un fișier imens de compilat compilatorul meu ar putea crăpa din lipsă de memorie. Oare nu e „debugging" procesul în care eu determin unde e problema, și o repar astfel încât dacă are de compilat o oră întreagă să nu crape din lipsă de memorie?
> La fel, "debugging" nu > trebuie tradus cu "depanare", acești doi termeni nu au același sens.
Cam au. Cel puțin în modul în care sunt folosiți în viața reală, nu în pseudo-realitatea construită doar pe baza cuvintelor și sensurilor descrise în dicționar în afara cărora nu există nimic altceva.
> Un programator care face "debugging" nu depanează programul, pentru că > acesta poate că merge acceptabil, programatorul în cauză încearcă să > corecteze erorile de cod care pot duce la efecte neașteptate sau care > împiedică funcționarea la parametrii optimi.
Vezi mai sus. Ți-am demonstrat vă poți depana când cauți cauza unei probleme care nu duce numaidecât la crăpăuri apocaliptice.
Nu mai am răbdare/timp să continui discuția Dacă nu vrei să înțelegi că „to debug" se traduce „a depana" fiind introdus (ca la americani/englezi) pe filieră electronică, tradu cum știi. Am văzut că nu-ți pasă să de traduceri uniforme (de ex. folosirea aceluiași timp/persoană/mod de adresare în contexte similare), traduci cu majuscule unde în engleză era cu majuscule (vorbește un un traducător real sau cu un profesor de limba română/engleză și vezi dacă la noi se păstrează cuvintele cu majuscule când se traduc - e o chestie de stil - așa se face la noi prin tradiție - la ei se scriu cuvintele cu majuscule tot din tradiție. Chiar nu glumesc, intră într-o școală și cere unui profesor să vorbească cu tine vreo cinci minute, să nu crezi că cei de pe lista asta sunt niște obtuzi cretini și tu singurul bastion al rațiunii), etc.
Credeam că am explicat destul de clar că "bug" și "debugare" nu se
traduc prin "pană" și "depanare". Cred că ceilalți au înțeles, doar tu
continui să spui că aceste traduceri GREȘITE ar trebui păstrate în
virtutea tradiției. Electronica și informatica sînt discipline
diferite, cu terminologie diferită.
Dar hai să-ți mai dau un argument. Termenul "depanner" a fost inventat
de francezi. Românii l-au preluat din franceză. Ei bine, francezii nu-
l folosesc pentru a treduce "debugging", ci folosesc termenul specific
"deboguer", așa cum am mai zis.
Deci francezii au fost îndeajuns de deștepți să renunțe în informatică
la tradiția folosirii unui cuvînt vechi de sute de ani (pentru că e de
pe vremea vaselor cu pînze) și care se află și la ei în uz în domeniul
electronicii.
În schimb românii trebuie să fie mai fraieri și să se țină cu dinții
de tradiție, chiar în condițiile în care tradiția propune un termen
greșit.
On Mon, 17 Nov 2008 07:15:22 -0800 (PST), muntealb wrote: > Credeam că am explicat destul de clar că "bug" și "debugare" nu se > traduc prin "pană" și "depanare". Cred că ceilalți au înțeles, doar tu > continui să spui că aceste traduceri GREȘITE ar trebui păstrate în > virtutea tradiției. Electronica și informatica sînt discipline > diferite, cu terminologie diferită.
Îți propun să faci un lobby național cu reforma globală necesară a limbii române, că înțeleg că de fapt aproape nimic nu este corespunzător.
Iar ca să grăbești reforma în privința depanării, să te duci la fiecare servis auto în parte și să le explici că depanare este greșit și că mașina de „depanări și tractări auto” care vine la locul unde am rămas în pană pe marginea șoselei din cauză că mi-a intrat un gândac uriaș în carburator de când am scos filtrul de aer că era prea îmbâcsit de aerul pur al bucureștilor, trebuie neapărat redenumită în „debugări și tractări auto”. (și probabil că trebuie corectat și tractări, că cine știe ce mai este greșit și aici)
(pe scurt, tu propui ca nimeni să nu se mai înțeleagă cu nimeni, despre asta este vorba de fapt)
On Mon, 17 Nov 2008 17:18:02 +0200, Lucian Adrian Grijincu wrote: > „Uzul impune norma, nu invers, asta e regula."
Pot să confirm că și în standardizare (ASRO, ISO, etc.) este la fel aproape întotdeauna *), un standard se face pe baza concluziilor din realitate, nu invers.
*) cu unele mici excepții, ce-i drept: de exemplu standardul OOXML promovat de Microsoft a fost făcut standard înainte de a fi cu adevărat implementat, lucru care a generat un scandal mondial
|
