On Sun, 11 Jan 2009 01:50:26 -0800 (PST), Sorin Stanciu wrote: > Lumea preferă varianta în engleză în principal din cauza faptului că > de mulți ani de zile s-au folosit în România doar softuri în engleză, > deci pînă și cuvinte ca "dosar" sau "maus" le par nepotrivite unora
Despre dosar așa e, mie dosar îmi pare ca nuca în perete, deși traduc așa mai mult de conformitate cu traducerile altora decât că are vreun rost. Dosarul este ceva de carton și nu are legătură cu ce am pe desktop, iar cui îi zic de dosar trebuie să completez inevitabil „adică folder” că altfel e derutat.
Ce nu înțeleg unii aici (se pare că nici tu) este că dacă vorbirea liberă nu a găsit un termen mai potrivit în ani de zile, orice încercare de a deturna realitatea este și inutilă și mai ales dăunătoare traducerilor în general. Acum 40 de ani mergea ca un grup de tehnicieni să zică magnetofon și o generație să-i zică mai departe magnetofon, pentru că lumea mai întâi citea despre asta, după care visa și doar câțiva puteau să aibă unul. Azi tehnicianul trebuie să se resemneze și să zică mp3 pleier și să scrie mp3 player pentru că lumea a apucat să cumpere un mp3 player înainte ca el să scrie o carte depsre asta (ba chiar înainte să afle despre concept sau produs, sau ce-i aia de fapt). Asta e, astea sunt vremurile, tehnologia și comerțul a schimbat lumea și tendințele culturale.
Plus că nu văd ce problemă este ca proporțional în raport cu o traducere întreagă 0,1%-%0,5% să rămână netradus în mod deliberat.
> Grefa are de-a face cu Wordpress, pentru că un "plugin" chiar este o > grefă (sau un grefon)
Eu aș face mișto cu grappefruit sau gramofon de fiecare dată :)
Ca să nu zic că n-aș înțelege nimic. Mă pun în situația inversă: mă trezesc cu un soft care zice ceva de o grefă. Admițând că se subînțelege din start că nu este vorba despre alimente sau ceva medical, de unde știu că este vorba despre un plugin ? Cum ajung înapoi la plugin ? (măcar mental)
> Sau se poate vorbi de "altoire", pentru că un pom poate face fructe > diferite de cele proprii dacă este altoit și la fel se întîmplă cu > Wordpress, la nivel simbolic, normal.
Altoire înseamnă (și) să bat pe cineva. Alt motiv de mișto. (și o încărcare de suplimentară de concept pentru un cuvânt existent)
În data de Du, 11-01-2009 la 12:23 +0200, Cristian Secară a scris: ...
> Despre dosar așa e, mie dosar îmi pare ca nuca în perete, deși traduc > așa mai mult de conformitate cu traducerile altora decât că are vreun > rost. Dosarul este ceva de carton și nu are legătură cu ce am pe > desktop, iar cui îi zic de dosar trebuie să completez inevitabil „adică > folder” că altfel e derutat.
...
La noi se zice exclusiv „mapă”, adică cînd spun „folder” trebuie să explic. Nu văd care ar fi rostul să traducem în funcție de regiune. Băgăm „dosar” peste tot și sperăm la mai bine :)
Dacă dosarul chiar este de carton, cînd vrei o corespondență a sensurilor te apuci și lipești bucăți de carton pe monitor? Faptul că îi spui „folder” nu-l face pe dosaru' ăla să nu mai fie de carton.
> Pluralul lui altoi este și "altoiuri" (cf. DEX), pe care eu îl prefer > lui "altoaie".
Altoiuri se confunda usor cu altoiri si ajungem la ce zicea Cristian cu bataia
> Grefon e un cuvînt importat din franceză, unde "greffon/greffe" > înseamnă la origine chiar "altoi" (și e folosit și azi cu acest > înțeles, alături de cel medical). Termenul medical folosit și în > română provine deci din franceză, iar medicii francezi n-au strîmbat > din nas la folosirea lui "altoi" acum vreo 2-3 sute de ani cînd a fost > preluat cuvîntul și în medicină.
GRÉFĂ2, grefe, s.f. 1. Fragment de țesut sau organ transplantat dintr-o regiune în alta a corpului aceluiași individ sau de la un organism la altul; grefon, transplant
Grefa e un "ceva" dus dintr-o parte in alta. Nu aduce nimic nou, ci inlocuieste ceva ce lipseste. Pluginul aduce ceva nou, deci nu mi se par echivalente.
On Sun, 2009-01-11 at 11:10 +0200, Sergiu Bivol wrote: > În data de Du, 11-01-2009 la 10:40 +0200, Strainu a scris: > > 2009/1/11 Sergiu Bivol <ser...@ase.md>:
> > De ce control? Nu e nimic de controlat in widgeturile din wordpress.
> === > In computer programming, a widget (or control) is an element of a > graphical user interface (GUI) that displays an information arrangement > changeable by the user, such as a window or a text box. The defining > characteristic of a widget is to provide a single interaction point for > the direct manipulation of a given kind of data. Widgets are basic > visual building blocks which, combined in an application, hold all the > data processed by the application and the available interactions on this > data. > === > Prin „control” nu mă refer la controlul actelor făcut la frontieră. Aici > „control” e cu sensul de manipulare a datelor.
> > > pop-up = indiciu
> > Show comments in pop-up window = Arata comentariile in fereastra indiciu
> > Parca nu...
> Da, în această situație nu merge deloc. > Alte propuneri?
On 11 Ian, 12:23, Cristian Secară <or...@secarica.ro> wrote:
> Despre dosar așa e, mie dosar îmi pare ca nuca în perete, deși traduc
> așa mai mult de conformitate cu traducerile altora decît că are vreun
> rost. Dosarul este ceva de carton și nu are legătură cu ce am pe
> desktop, iar cui îi zic de dosar trebuie să completez inevitabil „adică
> folder” că altfel e derutat.
Da nu-i deloc ca nuca-n perete, din moment ce și pentru americani e la
fel, la ei "folder" înseamnă în primul rînd dosarul de carton, că doar
de-aia i-au și pus o iconiță care arată chiar un astfel de obiect.
Trebuie luat în calcul și faptul că "folder" (sau orice alt cuvînt
luat din engleză) nu înseamnă nimic pentru un începător român, pe cînd
"dosar" are un sens, e o chestie care folosește la stocarea unor
documente, cam cum e și la calculator, unde dosarul are în principal o
astfel de funcție. Dosar e un cuvînt intuitiv, folder nu este. Mulți
folosesc "folder" și nu știu că în engleză "folder" este
corespondentul lui "dosar". Dacă ar ști ar folosi "dosar", dar lor li
se pare că "folder" este un termen special și cînd colo e un termen
banal pentru englezi și americani, provenind din "fold" (a plia,
pliu), care are și un sens legat de oi (țarc, turmă, a pune în țarc),
atît ca substantiv cît și ca verb, cumva similar cu "browse", care
înseamnă și "a paște".
1: one that folds
2: a folded printed circular
3 a: a folded cover or large envelope for holding or filing loose
papers
b: an organizational element of a computer operating system used to
group files or other folders together
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
1: to lay one part over another part of <fold a letter>
1: an enclosure for sheep
2 a: a flock of sheep
b: a group of people or institutions that share a common faith,
belief, activity, or enthusiasm
: to pen up or confine (as sheep) in a fold
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
> Ce nu înțeleg unii aici (se pare că nici tu) este că dacă vorbirea
> liberă nu a găsit un termen mai potrivit în ani de zile, orice
> încercare de a deturna realitatea este și inutilă și mai ales
> dăunătoare traducerilor în general.
Dar tocmai aici e problema, că nu se încearcă folosirea unui termen
potrivit. Acest termen ("dosar") există de peste zece ani, sînt multe
cărți tipărite care îl conțin. Dar în România foarte mulți utilizatori
de calculatoare sînt autodidacți (deci nu au citit cărți în română
despre Windows, Office, etc.) și în plus de asta au învățat folosirea
calculatorului pe un SO în engleză, ghicind ce vrea să spună un cuvînt
sau altul, de aceea ei nu cunosc sau nu acceptă nici traduceri
normale, ca "șoarece" pentru "mouse" sau "lipește" pentru "paste".
Nimeni nu zice "copiere/lipire", ci "copy/paste", tocmai din cauza
asta, că mulți folosesc SO în engleză și "copiere/lipire" nu sună
familiar, deși e traducerea corectă.
Realitatea e că lumea ar folosi SO în română dacă ar fi tradus bine,
ori aici e responsabilitatea MS RO, ei trebuie să plătească
traducători pricepuți, nu să folosească neaveniți, așa cum e acum.
Dacă ar fi existat un Windows tradus bine de pe vremea lui 98 sau
chiar XP acum nu ne-am fi pus probleme de genul ăsta, lumea ar fi fost
obișnuită cu termenii românești, nu cu cei englezești.
> Acum 40 de ani mergea ca un grup de tehnicieni să zică magnetofon și o
> generație să-i zică mai departe magnetofon, pentru că lumea mai întîi
> citea despre asta, după care visa și doar cîțiva puteau să aibă unul.
> Azi tehnicianul trebuie să se resemneze și să zică mp3 pleier și să
> scrie mp3 player pentru că lumea a apucat să cumpere un mp3 player
> înainte ca el să scrie o carte depsre asta (ba chiar înainte să afle
> despre concept sau produs, sau ce-i aia de fapt). Asta e, astea sînt
> vremurile, tehnologia și comerțul a schimbat lumea și tendințele
> culturale.
Sigur că lumea are tendința să ia aparatele cele mai noi și să le
folosească, chiar dacă sînt disponibile doar în engleză. Dar asta e la
cei care adoptă rapid tehnologiile noi, care sînt în număr mic. Pentru
ceilalți e timp destul să apară traduceri în română ale interfețelor.
Și la calculatoare a fost valabilă treaba asta, traducerile și
terminologia puteau bine-mersi să se dezvolte din 1995 încoace, de
cînd calculatoarele au început să fie folosite de particulari. De
exemplu statul putea să impună folosirea în școli a calculatoarelor cu
interfața în română și pentru asta ar fi putut să supervizeze
traducerea făcută de MS și să le dea peste mînă traducătorilor de
acolo cînd făceau greșeli. N-a făcut-o, că Academuia a avut treabă cu
impunerea cu forța a ortografiei arhaice în școli, în loc să se ocupe
cu supervizarea creării unei terminologii coerente pentru informatică.
Așa că e normal ca populația să folosească acum programe în engleză
din moment ce în trecut traducerile în română erau inexistente sau
foarte proaste. Dar aceeași populație folosește telefoane mobile în
română, puțini le lasă pe engleză. Se vede că lumea nu respinge
asocierea "română-informatică", respinge însă asocierea "română
stricată-informatică".
Comerțul își vede de ale lui, cum și-a văzut mereu. Nu înseamnă că va
călca în picioare tot, inclusiv limba sau cultura. Sau cel puțin n-o
va face într-o țară unde autoritățile educaționale-culturale își fac
treaba pentru care-s plătite de la buget.
> Plus că nu văd ce problemă este ca proporțional în raport cu o
> traducere întreagă 0,1%-%0,5% să rămînă netradus în mod deliberat.
E un precedent, e bulgărele de zăpadă care va crește cu fiecare
traducere făcută parțial și se va transforma în avalanșă. O să existe
unii care nu vor traduce 2%, următorii 5% și așa mai departe, plus
faptul că nu va exista un consens asupra cuvintelor care nu trebuie
traduse. Odată acceptat fenomenul ca anumite cuvinte să nu fie
traduse, el se va amplifica, iar consecințele nu sînt greu de
întrevăzut, una fiind că oamenii vor zice că la ce bun să folosească o
traducere cu atîtea cuvinte englezești, nu mai bine ar fi să
folosească direct în engleză ?
> Eu aș face mișto cu grappefruit sau gramofon de fiecare dată :)
Eu n-aș face mișto, pentru că mă gîndesc la americani, care au de-a
face zilnic cu termeni de-ăștia de tot rîsul în contextul folosirii
lor, de la "Hotdog" la "Yahoo" la "Blackberry" la "Blockbuster", etc.
Așa că nu mă apucă rîsul cînd mă gîndesc la "altoi" ca traducere a lui
"plugin".
> Ca să nu zic că n-aș înțelege nimic.
> Mă pun în situația inversă: mă trezesc cu un soft care zice ceva de o
> grefă. Admițînd că se subînțelege din start că nu este vorba despre
> alimente sau ceva medical, de unde știu că este vorba despre un plugin ?
> Cum ajung înapoi la plugin ? (măcar mental)
Păi americanii cum știu că un "plugin" este ceea ce este la softuri ?
Pentru că "plug" este "dop" sau "priză", iar "plugin" e ceva care
funcționează ca un dop sau ca un ștecher. Se uită în dicționar sau
într-o carte de specialitate sau pe internet, altfel nu vor înțelege.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
http://www.merriam-webster.com/dictionary/plug-in 1 : something that plugs in
2 : a small piece of software that supplements a larger program (as a
browser)
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
> Altoire înseamnă (și) să bat pe cineva. Alt motiv de mișto.
> (și o încărcare de suplimentară de concept pentru un cuvînt existent)
Nu cred că se mai folosește în prezent, cel puțin nu la oraș. Mult mai
comune sînt troznire, pocnire, spargere. Eu cel puțin nu am auzit pe
nimeni mai tînăr să-l folosească și de obicei tinerii sînt cu bătaia.
On 11 Ian, 12:46, Strainu <strain...@gmail.com> wrote:
> > Pluralul lui altoi este și "altoiuri" (cf. DEX), pe care eu îl prefer
> > lui "altoaie".
> Altoiuri se confunda usor cu altoiri si ajungem la ce zicea Cristian cu bataia
Nu se confundă deloc ușor. Iar "altoire" nu se mai folosește legat de
bătaie, dacă cumva s-a folosit vreodată. Nici pe internet o căutare cu
Google după "altoire/altoit" nu aduce decît extrem de puține referințe
la bătaie. Deci acest sens nu mai e folosit în prezent.
> Noi traducem in romana, nu franceza.
Traducătorii români au multe de învățat de la cei francezi. În plus de
asta româna conține vreo 30% din vocabular cuvinte de origine
franceză, deci o privire la cum au tradus francezii un cuvînt
englezesc nu strică niciodată, cuvintele franțuzești au de multe ori
deja un corespondent în română care poate fi folosit.
> Grefa e un "ceva" dus dintr-o parte in alta. Nu aduce nimic nou, ci
> inlocuieste ceva ce lipseste. Pluginul aduce ceva nou, deci nu mi se
> par echivalente.
La softuri se adaugă un lucru cu o funcționalitate care există deja
sau care e complet nouă. E deci un "altoi", un "grefon". Firefox are
deja un modul o funcționalitate legată de taburi, dar e insuficentă,
de aceea multă lume adaugă "altoiul-grefonul-pluginul" Tab Mix Plus.
La fel stă treaba cu descărcarea în FF, modulul existent e slab, de
aceea există cîteva altoiuri-grefoane-pluginuri care îmbunătățesc
funcționalitatea (Down them all, etc.). Deci pluginul nu aduce mereu
ceva nou, de multe ori aduce doar ceva mai bun.
> Traducătorii români au multe de învățat de la cei francezi. În plus de > asta româna conține vreo 30% din vocabular cuvinte de origine > franceză, deci o privire la cum au tradus francezii un cuvînt > englezesc nu strică niciodată, cuvintele franțuzești au de multe ori > deja un corespondent în română care poate fi folosit.
Francezii au o cu totul abordare a importarii neologismelor - le frantuzesc de nu se mai poate. Academia Romana a ales o alta cale. Nu cred deci ca folosirea traducerilor frantuzesti e o idee buna, chiar daca programele nu sunt traduce nici la ei dupa toate regulile academiei.
On 11 Ian, 14:52, Strainu <strain...@gmail.com> wrote:
> Francezii au o cu totul abordare a importarii neologismelor - le
> frantuzesc de nu se mai poate. Academia Romana a ales o alta cale. Nu
> cred deci ca folosirea traducerilor frantuzesti e o idee buna, chiar
> daca programele nu sînt traduce nici la ei dupa toate regulile
> academiei.
Nu cred că francezii sînt deosebiți în ce privește importarea
neologismelor de spanioli, turci, unguri, cehi, etc. În toate limbile
se încearcă o traducere mai întîi, abia în ultimă instanță se importă
un cuvînt nou. Asta se vede în orice soft tradus, cuvintele în engleză
sînt extrem de puține în absolut toate traducerile, nu doar în cele în
franceză.
Ce cale a ales Academuia ? N-a ales niciuna, a ales doar să stea pe
bară și să vadă ce se întîmplă. A ieșit din contemplare numai cînd a
văzut că se împute treaba și lumea a ajuns să pună cratime peste tot,
inclusiv la cuvintele neaoșe. Deși putreziciunea a început de la cap,
adică de la traducerile MS RO, dar probabil că la Academuie se
lucrează cu măștile pe figură sau atmosfera e atît de putredă în
instituția aia încît li se pare normal un aer (lingvistic) stricat.
> On 11 Ian, 14:52, Strainu <strain...@gmail.com> wrote: >> Francezii au o cu totul abordare a importarii neologismelor - le >> frantuzesc de nu se mai poate. Academia Romana a ales o alta cale. Nu >> cred deci ca folosirea traducerilor frantuzesti e o idee buna, chiar >> daca programele nu sînt traduce nici la ei dupa toate regulile >> academiei.
> Nu cred că francezii sînt deosebiți în ce privește importarea > neologismelor de spanioli, turci, unguri, cehi, etc. În toate limbile > se încearcă o traducere mai întîi, abia în ultimă instanță se importă > un cuvînt nou. Asta se vede în orice soft tradus, cuvintele în engleză > sînt extrem de puține în absolut toate traducerile, nu doar în cele în > franceză.
Nu pot sa zic decat: ha? ha-ha!
> Ce cale a ales Academuia ? N-a ales niciuna, a ales doar să stea pe > bară și să vadă ce se întîmplă. A ieșit din contemplare numai cînd a > văzut că se împute treaba și lumea a ajuns să pună cratime peste tot, > inclusiv la cuvintele neaoșe. Deși putreziciunea a început de la cap, > adică de la traducerile MS RO, dar probabil că la Academuie se > lucrează cu măștile pe figură sau atmosfera e atît de putredă în > instituția aia încît li se pare normal un aer (lingvistic) stricat.
Tocmai, a lasat evolutia naturala sa aiba loc si lumea a ales sa foloseasca cuvintele englezesti. Cuvinte ca pop-up si widget au intrat in vocabular cu mult inainte sa apara vreun program tradus, de la MS sau de altundeva. Degeaba va mai scremeti voi acu' sa inventati sensuri noi pentru cuvinte si sa inversati trendul, Sansele sunt nule.
Pana la urma Stas a exprimat cel mai bine ideea de baza: Wordpress e pentru bloggeri, Ce-ar fi sa-i intrebam?
On 11 Ian, 16:33, Strainu <strain...@gmail.com> wrote:
> Nu pot sa zic decat: ha? ha-ha!
Cum adică "ha? ha-ha!" ? Vrei să spui că tu nu te-ai uitat la softuri
traduse în alte limbi ? Chiar dacă ești pe Linux poți să instalezi
Firefox în cîte limbi vrei și apoi să treci de la una la alta cu
extensia "Fast locale switcher". O să ai multe surprize. Una e că
francezii, spaniolii și nemții nu traduc "Plug-ins", însă de exemplu
ungurii și polonezii o fac. Deci nu e ceva neobișnuit și mai ales nu e
ceva "franțuzesc".
> Tocmai, a lasat evolutia naturala sa aiba loc si lumea a ales sa
> foloseasca cuvintele englezesti. Cuvinte ca pop-up si widget au intrat
> in vocabular cu mult inainte sa apara vreun program tradus, de la MS
> sau de altundeva. Degeaba va mai scremeti voi acu' sa inventati
> sensuri noi pentru cuvinte si sa inversati trendul, Sansele sînt nule.
Atunci cînd se alege ceva trebuie să existe alternative. Nu poți să
alegi atunci cînd ai la dispoziție un singur lucru. Românii au avut de
ales între o traducere la Windows într-o română stricată și versiunea
originală. Faptul că Academuia i-a lăsat pe cei de la MS RO de capul
lor nu e o evoluție naturală, ci o involuție voluntară. Evoluția
naturală în acest caz era să existe o traducere bună la Windows în
română. Cum se face că ungurii, cehii, polonezii, spaniolii și toate
celelalte popoare europene folosesc SO (Windows sau altul) în limba
lor și numai românii folosesc SO în engleză ? Acolo n-a avut loc o
evoluție naturală ? În alte țări democratice există o dictatură
culturală a statului care impune peste capul cetățenilor SO
localizat ? Nici vorbă ! Acolo au fost angajați de către MS
traducători pricepuți, nu habarniști ca în România. Sau dacă au fost
anagajați habarniști pe vremea lui Windows 98 li s-a atras ulterior
atenția de către academiile de acolo sau ministerele educației și s-au
corectat pînă la apariția lui XP. Dar în România nu s-a întîmplat asta
pentru că Academuia e cu gîndul la panteoane.
Românii n-au ales termenii englezești, doar pe ăștia i-au avut la
dispoziție. Dacă ar fi avut la dispoziție SO și softuri traduse bine
încă din 2001 (de la apariția lui XP), alta ar fi fost "evoluția
naturală" acum. La fel cum dacă ar fi fost de vînzare tastaturi cu
diacritice lumea ar fi scris acum cu diacritice, nu fără ele... E greu
de înțeles cum de unii români nu-și dau seama că situația din România
este o ciudățenie nemaiîntîlnită în Europa. În toate celelalte țări se
folosesc SO și softuri localizate, la fel cum se folosesc tastaturi
localizate, nu US ca în România. Românii sînt în ofsaid față de
"evoluția naturală", nu celelalte popoare europene. De fapt aici
trebuie vorbit de "evoluție rațională" și asta se referă la
posibilitatea ca orice român să poată folosi calculatoarele, nu numai
cei care știu engleza, așa cum se întîmplă cu automobilele, unde nu e
musai să fie cunoscute franceza, germana, coreeana sau alte limbi ale
producătorilor de mașini.
Cine inventează sensuri noi pentru cuvinte ? Nu cumva americanii, cei
care denumesc chestii din informatică cu termeni banali ? Dacă la ei
se poate, în România de ce nu s-ar putea ?
Cine se screme ? Aici doar se expun păreri. Șansele de a se schimba
terminologia sînt foarte mari, de exemplu cine i-ar fi dat vreo șansă
lui "descărcare" acum 3-4 ani ? Și nu e singurul cuvînt românesc care
poate înlocui un termen englezesc folosit pe scară largă.
> Pana la urma Stas a exprimat cel mai bine ideea de baza: Wordpress e
> pentru bloggeri, Ce-ar fi sa-i intrebam?
Sigur că trebuie întrebați cei care au bloguri pe platforma WP, ar fi
de fapt de dorit ca ei înșiși să se implice în traducerea acestui
program. Ei trebuie să decidă ce terminologie să fie folosită. Din
păcate din fișierul de limbă WP reiese că a fost tradus de persoane
care nu se împacă foarte bine cu gramatica și nici nu sînt traducători
buni. Traducerea ar trebui refăcută complet, este o traducere mediocră
spre slabă. Dar asta ar trebui s-o facă un grup de oameni care
folosesc WP zi de zi.
Consider că în primul rând trebuie tradus pentru utilizatori... iar apoi pentru a revoluționa limba.
Limba română a tot primit cuvinte din diverse alte limbi și va continua să o facă.... așa suntem noi.
WordPress are o bază de utilizatori foarte tineri și cu un vocabular foarte „colorat” (să-i spun așa).
Dacă ne apucăm și le oferim câte un altoi sau o grefă , sunt curios câți dintre ei vor mai folosi acestă traducere și nu se vor indrepta câte altă traducere cu „post”, „plugin”, „comenturi” .. etc
Eu înțeleg că trebuie să avem o traducere „rotundă”, dar să nu riscăm să lucram degeaba.
E cam vag, dar e o propunere viabilă, o să o încerc.
> pop-up = indiciu
Atenție, «indiciu» zic că e potrivit pentru «tooltip», ferestrele pop-up sunt mai degrabă cele ce apar intempestiv într-un program (de exemplu clasicele ferestre pop-up cu reclame într-un navigator), ori într-un desktop (ferestre de notificare, precum cele ce apar de regulă în dreapta jos).
> Da, pop-up = popup. Susțin opinia lui Mișu Moldovan, în sensul că decât > pop-up și pop-upuri, sau decât pop-up și pop-up-uri, mai bine popup și > popup-uri. Asta pentru că și în engleză am văzut uneori fără cratimă. > Argumentele le-a dat deja Mișu.
Da, așa am făcut până acum, dar realizând că de fapt corect ar fi „popupuri” (articulat „popupurile”) am să încerc să folosesc de acum înainte expresia „ferestre pop-up” (cu cratimă, pentru a evita alte posibile confuzii).
> Am aplicat teoria asta la Opera de la versiunea 9.2x (cred) încoace.
> (bine, când mă refer la Opera mă refer la traducerea proprie, > neoficială; este posibil ca într-o zi compania să scoată produsul > tradus fără nicio legătură cu ce am făcut eu)
Io cred că ești prea modest cu traducerea aia, încearcă să o promovezi „upstream”, sunt convins că dacă bați la ușa potrivită va fi inclusă ca variantă oficială, nu cred că-s așa încuiați norvegienii de la Opera.
On Sun, 11 Jan 2009 04:32:24 -0800 (PST), Sorin Stanciu wrote: > Trebuie luat în calcul și faptul că "folder" (sau orice alt cuvînt > luat din engleză) nu înseamnă nimic pentru un începător român, pe cînd > "dosar" are un sens, e o chestie care folosește la stocarea unor > documente, cam cum e și la calculator, unde dosarul are în principal o > astfel de funcție. Dosar e un cuvînt intuitiv, folder nu este. Mulți > folosesc "folder" și nu știu că în engleză "folder" este > corespondentul lui "dosar".
Nu te contrazic, ai dreptate. Și ce dacă ai dreptate ? Pentru anumiți termeni este prea târziu (dar încercarea moarte n-are, deci și aici îți dau dreptate).
Eu fac parte exact din categoria despre care spuneai: vreo zece ani habar n-am avut că folder ănseamnă dosar. Și ? Nu m-a împiedicat cu nimic să învăț să folosesc calculatorul. Retrospectiv vorbind, pe OS/2 unde am văzut prima oară conceptul de „folder” era chiar ceva animat care se crăcăna ca o mapă deschisă sau închisă (doar că avea culoare de hârtie gălbejită, nu de mapă). N-am făcut niciodată legătura cu un dosar decât acum că mă gândesc la asta, pentru simplul motiv că eu n-am folosit dosare niciodată în viața reală, nu sunt obișnuit cu asta, nu mi-e în sânge. Asta spre deosebire de primii americani cărora le-a fost adresat termenul (presupun), adică celor din mediul business, nu domestic, pentru că aceia nu-și permiteau financiar pe vremea aia.
Ca să scurtez (cât de cât), în privința folderului deocamdată o să merg pe dosar, *doar* ca să nu fie discrepanță între traduceri, mai ales în mediul GNOME. O să mai văd. Deocamdată este aberant că scriu dosar dar vorbesc folder. Zic folder ca să pot să comunic cu lumea înconjurătoare, lucru care îmi reușește perfect, chiar și cu taică-miu care habar n-are engleza dar pe calculatorul lui își ține în foldere diverse poze, muzici și clipuri video trase cu camera mea sau a lui. Cu dosar ar fi doar o bătaie de cap în plus. Inevitabil există o gărmadă de aplicații netraduse. Este tare deranjant să fie ba folder, ba dosar, ba print, ba imprimare, ba tipărire.
Și nici nu văd motivul teoretic pentru care ar trebui neapărat să pronunț altfel. Ce dacă zic folder ? Mare brânză. Cuvânt fost străin, azi la ordinea zilei. Ce au făcut americanii nu mă interesează. Eu trăiesc în românia și vreau să mă înțeleg cu cei din jurul meu de aici de aproape. America este la dracu în praznic.
Dacă peste o vreme o să constat că dosarul nu prinde și/sau dăunează acceptării traducerilor, nu o să ezit să mă întorc la folder și în scris. Mai aștept, răbdare am.
În data de Du, 11-01-2009 la 18:32 +0200, Mișu Moldovan a scris: ...
> > pop-up = indiciu
> Atenție, «indiciu» zic că e potrivit pentru «tooltip», ferestrele > pop-up sunt mai degrabă cele ce apar intempestiv într-un program (de > exemplu clasicele ferestre pop-up cu reclame într-un navigator), ori > într-un desktop (ferestre de notificare, precum cele ce apar de regulă > în dreapta jos).
Ai dreptate. Voi umbla la terminologie. Dar nu prea pot face construcții sintactice cu pop-up-u' ista. Și e un cuvînt greoi, practic nepronunțabil. Sper să putem găsi vreun echivalent.
On Sun, 11 Jan 2009 18:33:22 +0200, Mișu Moldovan wrote: > Io cred că ești prea modest cu traducerea aia, încearcă să o promovezi > „upstream”, sunt convins că dacă bați la ușa potrivită va fi inclusă > ca variantă oficială, nu cred că-s așa încuiați norvegienii de la > Opera.
widget = control (grafic), indiferent ce credeți un widget îți permite să faci un anumit tip de control asupra unor date dau informații ce sînt afișate direct pe birou (nu desktop cum se spune p'aci = și așa am reintrodus și apostroful :)
Mă întorc la tradus că acum bate la ușă Mandriva 2009.1
PS: cum se traduce "*snapshot*" în materie de salvgardare (copii de siguranță)? Am găsit *instantaneu*, dar am întîlnit și "*punct de restaurare *" ce nu-mi pare deloc rău.
În data de Ma, 13-01-2009 la 13:50 +0100, Florin Cătălin RUSSEN a scris:
> Văd că vorba lungă-i sărăcia omului...
> Propun:
> widget = control (grafic), indiferent ce credeți un widget îți permite > să faci un anumit tip de control asupra unor date dau informații ce > sînt afișate direct pe birou (nu desktop cum se spune p'aci = și așa > am reintrodus și apostroful :)
Cu „widget” a fost ușor, eu îmi fărîm mințile la „gadget” :)
> Mă întorc la tradus că acum bate la ușă Mandriva 2009.1
Mult succes!
> PS: cum se traduce "snapshot" în materie de salvgardare (copii de > siguranță)? Am găsit instantaneu, dar am întîlnit și "punct de > restaurare" ce nu-mi pare deloc rău.
Instantaneu, zic. Punctu' de restaurare e pentru „System restore point”.
On Tue, 13 Jan 2009 13:50:40 +0100, Florin Cătălin RUSSEN wrote: > widget = control (grafic), indiferent ce credeți un widget îți > permite să faci un anumit tip de control asupra unor date dau > informații ce sînt afișate direct pe birou (nu desktop cum se spune > p'aci = și așa am reintrodus și apostroful :)
1. Zi-mi și mie cum aș putea caracteriza „control” un joc, sau o aplicație de desen, sau etc., cum ar fi cele de aici http://widgets.opera.com/ Nu spun că nu ar putea să existe și widgeturi care să fie controale, dar este un caz particular și mai ales confuz.
2. Desktop nu este birou (că ăla-i desk), ci partea de sus a acestuia. Iar la noi datorită confuziei cu biroul nu am cum să-i zic birou. De exemplu am un adaptor de tastatură pe bluetooth care îmi afișează tastatura pe birou. Merge chinuit și cred că sunt bani aruncați. Despre ce ai înțeles că este vorba ?
Corect, ca definiție. Ar fi perfect să și vorbim așa (mi-ar surâde). Sunt șanse ?
> PS: cum se traduce "*snapshot*" în materie de salvgardare (copii de > siguranță)? Am găsit *instantaneu*, dar am întîlnit și "*punct de > restaurare *" ce nu-mi pare deloc rău.
Sună ok, dar sigur este vorba despre același lucru ? La prima vedere snapshot este volumul de informație trecut în regim de backup (fișier sau grup de fișiere), pe când punctul de restaurare sună ca o identificare temporală a momentului când s-a efectuat acțiunea, un indicator descriptiv, nu informația în sine. Poate mă-nșel (?).
On 13 Ian, 15:54, Cristian Secară <or...@secarica.ro> wrote:
> 1. Zi-mi și mie cum aș putea caracteriza „control” un joc, sau o
> aplicație de desen, sau etc., cum ar fi cele de aicihttp://widgets.opera.com/ > Nu spun că nu ar putea să existe și widgeturi care să fie controale,
> dar este un caz particular și mai ales confuz.
În engelză sînt două chestii complet diferite desemnate cu același
cuvînt, widget-joculeț (numit uneori gadget) și widget-control.
> 2. Desktop nu este birou (că ăla-i desk), ci partea de sus a acestuia.
> Iar la noi datorită confuziei cu biroul nu am cum să-i zic birou.
> De exemplu am un adaptor de tastatură pe bluetooth care îmi afișează
> tastatura pe birou. Merge chinuit și cred că sînt bani aruncați.
> Despre ce ai înțeles că este vorba ?
Și totuși în unele limbi de largă circulație e tradus birou. Se
subînțelge că e vorba ceva asemănător cu suprafața biroului real, nu
și cu restul de accesorii (sertare, etc.).
Franceză:
http://fr.wikipedia.org/wiki/Bureau_(informatique)
En informatique, le bureau désigne l'espace de travail visible
lorsqu'aucune fenêtre n'a été ouverte ou qu'elles ont toutes été
réduites, ceci dans le cas d'un environnement graphique. Ce terme a
été choisi en comparaison avec la surface de travail disponible sur le
meuble portant le même nom. En anglais, on utilise le terme desktop
Spaniolă
http://es.wikipedia.org/wiki/Escritorio_(inform%C3%A1tica)
Un entorno de escritorio (en inglés, Desktop Environment) es un
conjunto de software para ofrecer al usuario de una computadora una
interacción amigable y cómoda.
El software es una solución completa de interfaz gráfica de usuario o
GUI, ofrece iconos, barras de herramientas, programas e integración
entre aplicaciones con habilidades como, arrastrar y soltar
(drag&drop).
În data de Ma, 13-01-2009 la 06:22 -0800, Sorin Stanciu a scris:
> On 13 Ian, 15:54, Cristian Secară <or...@secarica.ro> wrote: [snip] > > 2. Desktop nu este birou (că ăla-i desk), ci partea de sus a acestuia. > > Iar la noi datorită confuziei cu biroul nu am cum să-i zic birou. > > De exemplu am un adaptor de tastatură pe bluetooth care îmi afișează > > tastatura pe birou. Merge chinuit și cred că sînt bani aruncați. > > Despre ce ai înțeles că este vorba ?
> Și totuși în unele limbi de largă circulație e tradus birou. Se > subînțelge că e vorba ceva asemănător cu suprafața biroului real, nu > și cu restul de accesorii (sertare, etc.).
Totuși, noi vorbim de traduceri în franceză sau română.
Dacă tot vreți să vă bateți joc de limbă și să fiți mai catolici decât Papa, de ce „desktop” nu e „blat” ?
On 13 Ian, 20:53, Adi Roiban <a...@roiban.ro> wrote:
> Totuși, noi vorbim de traduceri în franceză sau română.
> Dacă tot vreți să vă bateți joc de limbă și să fiți mai catolici decît
> Papa, de ce „desktop” nu e „blat” ?
Aici chiar nu se poate fi mai catolic decît papa. În cazul ăsta ar
trebui ca românii să folosească un termen care să fie mai apropiat ca
sens decît termenul englezesc pentru conceptul folosit la calculator.
Un astfel de termen nu a fost propus. Era folosit înainte "suprafață
de lucru" dar era lung și în plus "suprafața de lucru" poate fi
oriunde, chiar și pe jos, deci nu are legătură strînsă cu documentele,
cum are biroul.
Din contră, se încearcă apropierea cît mai mult de "catolicismul"
papal american în limitele limbii române. Pentru că există o limită,
aceea a folosirii pe cît posibil a cuvintelor existente deja (se poate
inventa "suprabirou", dar nu știu cîți ar fi acord cu el). Nici în
franceză, nici în spaniolă, nici în română și nici în alte limbi nu
există un termen special pentru "acoperișul/vîrful biroului". Acesta
se întîmplă să existe în engleză. Așa că francezii și spaniolii l-au
aproximat cum au putut mai bine și i-au zis "birou" pentru că în
limbile respective se folosește doar acest termen. Și în română se
zice că iei ceva "de pe birou", nu de pe "suprafața biroului". Deci și
în română ar merge "birou" ca traducere a lui "desktop".
A folosi "birou" mi se pare un semn de respect față de limbă, nu unul
de bătaie de joc. Desktop e străin de limbă și are și el problema cu
cratima, care e chiar foarte serioasă în momentul de față. Deși pare
greu de crezut, există destui care articulează un cuvînt foarte
cunoscut cu cratimă, în mod sigur sub influența englezismelor
articulate și ele cu cratimă.
În data de Ma, 13-01-2009 la 13:50 +0100, Florin Cătălin RUSSEN a scris:
> Văd că vorba lungă-i sărăcia omului... Mare dreptate ai! > Propun:
> widget = control (grafic), indiferent ce credeți un widget îți permite > să faci un anumit tip de control asupra unor date dau informații ce > sînt afișate direct pe birou (nu desktop cum se spune p'aci = și așa > am reintrodus și apostroful :)
De ce intempestiv? Nu toate ferestrele, meniurile de tip pop-up sunt nedorite.
Așa putem să spune că și banner (cel de pe pagnile web) este un element intempestiv.
Revenind la WordPress aș vrea să țineți cont și de cei pentru care traduceți. În 2006 53% dintre elevii de 15 ani erau analfabeți funcțional (rată în creștere). Folosirea unuei traduceri de genul „altoi” îi va face pe mulți să se întoarcă la intefața în limba engleză. Asta deoarece pe Google eu caută după „wordpres plugin” nu „wordpres altoi”.
> Mă întorc la tradus că acum bate la ușă Mandriva 2009.1
Părerea mea rămâne neschimbată. Dacă doriți să traduceți produsele pentru cei care citesc DEX-ul ca Cosmopolitan-ul, atunci pierdeți-vă timpul cu căutări infinte de tot felul de explicații și posibile traduceri. Eu doresc să traduc o aplicație pentru colegii mei, care în cea mai mare parte habar nu au că „nici-o” se mai, sau nu se mai scrie astfel. Eu voi folosi doar termenii care pot fi înțeleși de oricine nu doar apreciați de voi aici pe listă.
On Tue, 2009-01-13 at 11:22 -0800, Sorin Stanciu wrote: > On 13 Ian, 20:53, Adi Roiban <a...@roiban.ro> wrote: > > Totuși, noi vorbim de traduceri în franceză sau română.
> > Dacă tot vreți să vă bateți joc de limbă și să fiți mai catolici decît > > Papa, de ce „desktop” nu e „blat” ?
> Aici chiar nu se poate fi mai catolic decît papa. În cazul ăsta ar > trebui ca românii să folosească un termen care să fie mai apropiat ca > sens decît termenul englezesc pentru conceptul folosit la calculator. > Un astfel de termen nu a fost propus. Era folosit înainte "suprafață > de lucru" dar era lung și în plus "suprafața de lucru" poate fi > oriunde, chiar și pe jos, deci nu are legătură strînsă cu documentele, > cum are biroul.
> Din contră, se încearcă apropierea cît mai mult de "catolicismul" > papal american în limitele limbii române. Pentru că există o limită, > aceea a folosirii pe cît posibil a cuvintelor existente deja (se poate > inventa "suprabirou", dar nu știu cîți ar fi acord cu el). Nici în > franceză, nici în spaniolă, nici în română și nici în alte limbi nu > există un termen special pentru "acoperișul/vîrful biroului". Acesta > se întîmplă să existe în engleză. Așa că francezii și spaniolii l-au > aproximat cum au putut mai bine și i-au zis "birou" pentru că în > limbile respective se folosește doar acest termen. Și în română se > zice că iei ceva "de pe birou", nu de pe "suprafața biroului". Deci și > în română ar merge "birou" ca traducere a lui "desktop".
> A folosi "birou" mi se pare un semn de respect față de limbă, nu unul > de bătaie de joc. Desktop e străin de limbă și are și el problema cu > cratima, care e chiar foarte serioasă în momentul de față. Deși pare > greu de crezut, există destui care articulează un cuvînt foarte > cunoscut cu cratimă, în mod sigur sub influența englezismelor > articulate și ele cu cratimă.
Sînt doar discuții. Nu a impus nimeni cum să se facă traducerea la
Wordpress, ea rămîne la latitudinea celor care au făcut-o și pînă
acum.
Eu am adus în discuție doar problema cratimelor (cf. DOOM 2) și am
propus extensie în loc de "plugin". De aici a pornit discuția și pe
alți termeni, dar nu e nimic impus cu forța, supărarea nu-și are
locul.
Altoi ar fi o traducere bună, dar dacă cei care fac traducerea la WP
nu vor să-l folosească, n-o să stea nimeni să-i bată la cap pînă o să
cedeze. O să folosească ce consideră ei că e cel mai potrivit pentru
audiența de utilizatori WP. Există libertate de alegere a
terminologiei.
Eu mai zic doar că ar trebui evitate englezismele, pentru că fiind
percepute ca străine ele accentuează tendința de folosire a cratimei
pentru articulare sau plural, iar regula din DOOM 2 nu este promovată
pe nici un canal mass-media în așa fel încît populația să știe de ea.
Mi se pare important ca traducătorii să nu contribuie la răspîndirea
și agravarea unui fenomen negativ care afectează ortografia limbii
române, producînd o stare de confuzie.
În cazul lui "widget/widgeturi" eu l-aș păstra neschimbat în cazul
controlului grafic, dar l-aș înlocui cu "gadget/gadgeturi" în cazul
mini-aplicațiilor, ceeea ce ar diferenția cele două catgorii denumite
ambele cu "widget" în engleză. De altfel "gadget" e folosit cu sensul
de "widget" de MS (în Vista există "gadgets") și de Google.
Revenind la WP, mai există o traducere pentru versiunea 2.7, diferită
de cea de pe Narro:
|
