„Foile de vita se moaie cu lapte, cel mai bine direct de la tata vacii”

Linkurile sunt aici:

- http://extensions.services.openoffice.org/project/dictionaries-ro-con...
- http://extensions.services.openoffice.org/project/dictionaries-ro-cla...

Vă uitaţi la numărul de descărcări săptămânale (la ei săptămâna începe
miercuri cu un reset la miezul nopţii). Urmăresc de ceva timp numerele
şi pot să spun că aprox. un utilizator din trei se îndreaptă spre î.

Nu văd nicio problemă să începem să publicăm traduceri cu î. 33% din
piaţă este o cifră uriaşă. Nu cred că î va dispare, dimpotrivă.

Deci dacă e vreun nostalgic pasionat de așa ceva, folosing msgunfmt
poate converti dintr-un script de trei rânduri cam toate traducerile
unui sistem precum Ubuntu Linux (adică toate cele ce folosesc
gettext, o majoritate zdrobitoare). Pentru cele non-gettext probabil că
e un pic diferită problema, dar cred că rămâne rezolvabilă.

[1] http://bucovina.chem.tue.nl/reguli_ortografie/index.htm

Nu ştiu de ce se perpetuează opinia că aceia care scriu cu "Î din I"
şi "sînt" ar avea motive sentimentale pentru decizia lor. Sau că ar fi
nostalgici comunişti ori răzvrătiţi împotriva autorităţilor statului.
Nici vorbă de aşa ceva. Motivele sînt doar de ordin practic, legate de
uşurinţa scrierii şi a vorbirii. Folosirea lui  în interiorul
cuvintelor este redundantă şi nu are nici o motivaţie logică. Mai
mult, singura motivaţie este de ordin istoric, adică demonstrarea
originii latine a limbii române. Însă tocmai prin decizia din 1993 i
se dă o palmă răsunătoare limbii latine, o limbă care este reputată
pentru logica ei internă. Limba română de după 1993 abandonează
principiile intrinseci de claritate ale latinei pentru nişte principii
estetice, care nu au nici o utilitate practică. Cred că lingviştii
latini s-ar fi cutremurat de groază dacă ar fi văzut că limba română a
fost modificată pentru a avea două litere ce simbolizează acelaşi
sunet, iar acest lucru a fost făcut în numele demonstrării originii
latine. Încă o dată se vede că la români primează forma şi nu fondul.

Cuvîntul "sînt" a rezultat din evoluţia naturală a limbii române
vorbite. În 1993 acest cuvînt a fost retrogradat la o formă nepractică
(lucru demonstrat şi de folosirea rară a ei în vorbirea curentă), pe
motivul că astfel se demonstrează mai pregnant originea latină a
limbii. Forma "sunt" e o invenţie fără nici o bază reală, făcută în
anii în care se încerca diferenţierea forţată a românilor de popoarele
din jur, pentru că pe vremea aceea exista un curent de delimitare
clară a statelor naţionale, multe dintre ele fiind nou create,
inclusiv România. Nici o altă ţară cu limbă de origine latină nu s-a
pretat la astfel de şmecherii, pentru că nu a fost nevoie. Francezii,
spaniolii, portughezii şi italienii au avut dintotdeauna cu ce se
lăuda din punct de vedere cultural, ştiinţific şi tehnologic, deci nu
le păsa dacă erau priviţi ca descendenţi din latini sau nu pentru că
îşi creaseră propria identitate naţională puternică, ba chiar
colonizaseră şi alte popoare cărora le transmiseseră cultura lor, nu
pe cea latină. La români se persistă în ataşarea culturală-
sentimentală de un alt popor, e ca şi cum după 2000 de ani poporul
român nu ar putea să meargă pe propriile picioare. În mod sigur dacă s-
ar fi luat decizia de schimbare a ortografiei în 2003 ar fi fost
preluate cuvinte englezeşti, de exemplu nu s-ar mai fi spus "el este"
ci "el is". Nu exagerez deloc, DOOM 2 demonstrează că în limba română
păstorită de Academie orice e posibil, inclusiv preluarea de cuvinte
englezeşti care duc la derivări ridicole dpdv al pronunţării sau
sensului. Un exemplu e "byte/byţi", dar şi mai tare este "boy/boy".

==================
http://dexonline.ro/search.php?cuv=byte
byte (angl.) [pron. bait] s. m., pl. byţi

http://dexonline.ro/search.php?cuv=boy
boy (angl.) s. m., art. bóy-ul; pl. bóy, art. bóy-i [pron. bó-ii]
==============

În sfîrşit, ce este şi mai ciudat e că unii lingvişti de la Institutul
de Lingvistică nu folosesc ei înşişi ortografia din 1993, deşi susţin
folosirea ei de către populaţie. O fi vreo formă de revoltă mascată?
Cine ştie...

Am descoperit acum cîteva zile un articol scris de Ioana Vintilă-
Rădulescu, lingvistă la IL şi adversară a deciziei din 1993,
convertită acum în promotoare a deciziei, deşi şi-a păstrat
convingerea că a fost vorba de o reformă greşită. Pe internet e
disponibilă doar prima pagină a articolului.

În continuare Institutul de lingvistică ignoră aspectul practic al
folosirii limbii. Chiar şi unii lingvişti care au participat la
scrierea DOOM 2 nu sînt de acord cu această măsură, exemplul fiind dat
mai jos.

=============================
Interviu cu Rodica Zafiu în Jurnalul Naţional (majusculele îmi
aparţin)
http://fabrix.net/nicioniciun

De ce ""niciun"", ""nicio""?
EU N-AM FOST TOTAL DE ACORD CU COLEGII MEI CARE AU IMPUS ACEASTA
NORMA. Argumentele lor tin mai ales de coerenta sistemului, in ideea
ca adjectivele pronominale in romana sunt scrise intr-un singur cuvant
si, avand in vedere ca ""nici un"", functional, alcatuia o singura
unitate gramaticala, trebuia sa fie ca toate celelalte. A mai
intervenit si criteriul analogiei cu alte limbi romanice. S-A INVOCAT
SI UN CRITERIU AL TRADITIEI INTRERUPTE: INTRE CELE DOUA RAZBOAIE, LA
NOI S-A SCRIS ASA, LEGAT: ""NICIUN"". E DREPT CA IN ACEEASI PERIOADA
SE SCRIA SI ""DELA"", DECI ARGUMENTUL REVENIRII LA TRADITIE NU E
IMBATABIL. Exista si contraargumente: de pilda, criteriul frecventei
aici ar fi functionat impotriva modificarii normei; pentru ca in uz nu
existau oscilatii semnificative. Nu mai scria nimeni legat, decat, cel
mult, unii elevi care greseau accidental. Sunt si unele situatii in
care se pot produce intercalari: ""nici macar o"", ceea ce arata ca
sudura nu este deplina. Oricum, chestiunile acestea de ortografie sunt
destul de arbitrare. La urma urmei, a scrie legat sau separat e o
simpla conventie. IN ACEST CAZ E ADEVARAT CA S-A SCHIMBAT PREA MULT SI
POATE FARA MARE ROST O OBISNUINTA DE SCRIERE.
=============================

După cum se vede revine obsesia cu limba română din perioada
interbelică. Dacă Institutul de Lingvistică mai continuă tot aşa,
mîine poimîine ne trezim cu reintroducerea apostrofului.

Ce e așa de greu de reținut? Când apare o singură dată se scrie
împreună, când e de mai multe ori separat.

„N-ai niciun drept să faci asta."
„Foaia asta nu este nici o ciornă, nici o lucrare."
Bonus: „Numărul ăsta nu e nici o dată, nici o oră."

Înțeleg și pot să nu fiu de acord cu â introdus fără un temei solid.

Dar chiar dacă în majoritatea ei limba română are o ortografie
fonetică, nu e în totalitate așa. Am mai spus despre situația „ce",
„che", „ge", „ghe", neologisme importate fără a fi adaptate, precum și
alte cazuri.

Cristi

http://www.mediafire.com/download.php?yzmtjywqedn

Scrierea folosită în perioada interbelică nu este cea la care s-a
revenit în 1993, asta e o altă miniciună a Academiei. De exemplu în
pagina de mai sus apar următoarele:

te-a
într'o
n'a
să-l
nu-i
şi-l
n'ai
vre-o

După cum se vede, unele forme sînt identice cu cele de azi, altele nu.
În 1953 s-a renunţat la apostrof, fiind înlocuit peste tot cu cratimă.
N-a fost o măsură de slavizare a limbii, ci de simplificare a ei, la
fel cum a fost şi cea de scriere peste tot cu Î, ca şi înlocuirea lui
"sunt" cu "sînt" (trebuie spus însă că această din urmă modificare
fusese introdusă încă din 1932 de reformele ortografice ale lui Sextil
Puşcariu şi există cărţi tiprite unde se foloseşte forma "sânt"). Deci
s-a minţit în 1993 cînd s-a zis că se face o reparaţie morală asupra
limbii, readucînd-o la starea de dinaintea guvernării comuniste. În
1993 n-au avut tupeul să reintroducă apostroful, dar probabil că
Academia de azi se gîndeşte serios la asta.

În perioada interbelică se scria într-adevăr "nicio", deci planul
Academiei în trei etape îşi urmează cursul. Eu am glumit cînd am zis
că se doreşte reintroducerea apostrofului, dar poate că Academia nu
glumeşte deloc şi coace ceva şi în acest sens. A văzut că ieri i-a
mers cu reintroducerea lui Î, azi i-a mers cu reintroducerea lui
"nicio", mîine de ce nu i-ar merge cu reintroducerea apostrofului ? Că
tot se vorbeşte de nostagici, eu cred că ei ar trebui căutaţi în altă
parte, nu printre cei care scriu cu "Î din I" şi "sînt".

E adevărat că se scrie "o dată" sau "odată" în funcţie de situaţie,
dar asta nu înseamnă că majoritatea populaţiei ştie cînd să folosească
aceste două forme. Oricum, în acest caz e vorba de sensuri complet
diferite, unul legat de număr, altul legat de timp. În cazul "nicio/
nici o" sensul nu este diferit, de aceea pretează şi mai mult la
confuzie în ce priveşte modul de scriere.

http://www.asociatiasint.muscel.ro/?continut=art&art=13 (în partea de
jos a paginii)

Se pare că Marius Sala este cel care insistă pe menţinerea deciziei
din 1993, ceea ce nu este greu de explicat ţinînd cont de parcursul
său profesional, el fiind specialist în latină şi spaniolă, dar şi în
etimologie (originea cuvintelor). Este evident că nu va accepta
argumente de ordin practic, pentru că probabil îl interesează mai
presus de orice întărirea legăturii dintre română şi latină, lucru
care este fără sens în ziua de azi, cînd e nevoie de o limbă practică,
nu de una care să semene cît mai mult cu "mama" ei.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Marius_Sala

http://cis01.ucv.ro/relatii_internationale/dhc_files/70.pdf
(autobiografie detaliată prezentată de M.S. la Universitatea din
Craiova în 2002)

http://www.dictionar-explicativ.ro/extras-dictionar.html

http://www.dictionar-explicativ.ro/autori.html

http://notecase.sourceforge.net/

http://jalbum.net/

http://www.amsn-project.net/

http://mac.softpedia.com/get/Internet-Utilities/Azureus.shtml

http://linux.softpedia.com/get/Multimedia/Video/Vuze-27980.shtml

Fişierele de limbă sînt la:

Asta ca glumă, rămîn la părerea că modul eficient de a lupta contra
deciziilor aberante ale Academiei este folosirea doar a recomandărilor
ortografice fundamentate raţional (bazate pe o necesitate) şi practic
(care nu afectează uşurinţa folosirii limbii scrise şi vorbite).

Nu trebuie cedat la şantajul Academiei care spune că vor suferi copiii
care vor fi zăpăciţi de ce învaţă la şcoală şi ce văd în programe.
Copiii sînt mult mai zăpăciţi de schimbările făcute regulat de
Academie şi de stilul robotic/impersonal al traducerii Windows făcute
de Microsoft RO, care a primit girul Academiei, deşi este contrar
limbii române. A invoca efectele asupra copiilor nu e altceva decît o
manipulare emoţională grosolană folosită pentru a susţine măsuri care
nu ar putea fi susţinute cu argumente logice:

http://fabrix.net/forthechildren (articol din Wikipedia)

Filiala Iaşi a Institutului de Lingvistică, cea care a publicat DEXI,
se opune deciziilor Acdemiei punînd în practică ceea ce gîndeşte:

=====================
http://www.dictionar-explicativ.ro/extras/extras-dictionar.pdf

Deşi DEXI nu are un caracter explicit normativ, au fost respectate
recomandările din Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al
limbii române
(DOOM), ediţia a doua, revăzută şi adăugită, Univers Enciclopedic,
Bucureşti,
2005. Spre deosebire de DOOM, nu am  preluat scrierea  într-un cuvînt
a
construcţiei pronominale negative nici un, nici o şi am semnalat unele
dublete
de pronunţare, de accent sau variante care lipsesc din DOOM, dar pe
care le-am
considerat ca fiind pe acelaşi plan în limba română literară.

........................................

[...] De asemenea, am optat pentru forma sînt a verbului a fi la

Voi chiar credeți că se adună măcar o mie de oameni cărora să le pese
de î și â ? Limba este un mijloc de comunicare, nu o știință ce
trebuie reglementată.

Care are trebui să fie deci modalitatea de acţiune principală ? E
simplu, nu trebuie decît să ne uităm la ce anume a determinat
schimbarea opiniei RomTelecom (RT) cu privire la tarife. Ei bine, RT a
fost obligată să scadă masiv tarifele din cauza apariţiei concurenţei.
Prin anii 2004-2005 lumea a început să "voteze" din ce în ce mai mult
cu portofelul şi a renunţat la abonamentul RT în favoarea unuia la RDS
sau Astral, care ofereau internet nelimitat şi telefonie fixă fără
abonament (se plătea doar cît se vorbea). În plus de asta s-au extins
mult reţelele de cartier, care ofereau internet nelimitat ieftin.
Toate astea au făcut ca RT să piardă aproape 1 milion de abonaţi la
telefonia fixă în aproape 2 ani. Evident că şi-au dat seama că nu mai
ţinea faza repetată la nesfîrşit în campaniile publicitare cum că
serviciile RT sînt cele mai de calitate, de aceea trebuie să fie
scumpe. Aşa că şi-au aliniat tarifele la ale concurenţei şi astfel au
reuşit să supravieţuiască într-o epocă dominată din ce în ce mai mult
de internet şi de telefonia mobilă.

Revenind acum la treaba cu ortografia. Este clar că trebuie făcută sa
se extindă concurenţa la modul de scriere susţinut de Academie şi să
devină mai vizibilă. În momentul de faţă mulţi au impresia că scrisul
cu "Î din I" şi "sînt" este incorect, arhaic şi chiar ilegal, cînd în
fapt ele este corect, modern şi perfect legal. Deci există oameni care
ar scrie aşa, dar se tem că o să li se spună că scrisul lor este
incorect şi învechit, dovadă că nimeni în afară de cîţiva nostalgici
sau răzvrătiţi nu-l foloseşte. Dacă numărul de texte existente pe
internet care sînt scrise cu "Î din I" şi "Sînt" ar creşte simţitor,
atunci lumea şi-ar da seama că nu e nici incorect, nici arhaic, nici
ilegal. Asta se poate face scriind pe situri, forumuri sau bloguri,
însă audienţa în aceste cazuri e totuşi limitată. Cea mai bună metodă
este traducerea cît mai multor softuri, pentru că un program popular
ajunge pe calculatoarele a zeci sau sute de mii de oameni. Iar dacă
oamenii ar vedea că traducerea e făcută cu "Î din I" şi "Sînt" şi-ar
da seama că opinia majoritară despre acest scris este greşită,
deoarece programele de calculator sînt asociate pe bună dreptate cu
modernitatea, deci scrisul folosit la traducerea lor nu are cum să fie
un scris arhaic (învechit).

În legătură cu petiţia/campania, eu nu am nimic împotriva ei, însă
trebuie depus un efort important pe care eu din prisma experienţei
personale nu sînt dispus să-l fac, pentru că mi se pare mai eficient
să traduc softuri. Dacă se găseşte cineva care să facă petiţia şi să o
trimită eventual la toate facultăţile de filologie din ţară este
foarte bine. Eventual pot fi incluse în petiţie adresele discuţiilor
pe această temă care au avut loc pe lista Diacritice şi pe forumurile
Softpedia şi Mandrivausers, pentru a se vedea că lumea a înţeles că
decizia din 1993 nu se bazează pe argumente raţionale.

Limba este un vehicul pentru comunicare, iar lingvistica e ştiinţa
care se ocupă de limbă. E normal ca lingviştii să încerce să modifice
limba în aşa fel încît comunicarea prin scris sau vorbit să fie mai
uşoară. De aceea intervenţia unor nespecialişti care fac limba mai
greu de scris şi de vorbit este o greşeală care trebuie corectată. E
ca şi cum fizicienii şi electroniştii s-ar chinui să facă transmisia
de date prin fibră optică cît mai eficientă şi mai rapidă, iar
politicienii ar hotărî că viteza fluxurilor de date trebuie limitată
la jumătate din valoarea posibilă practic, fără să ofere nici un motiv
raţional, iar motivul adevărat ar fi protejarea afaceriştilor care au
investit în metoda veche de transmitere prin cabluri de cupru.

[...]