si o sectiune pe forum in care isi propun sa discute "barbarii":
http://forum.hotnews.ro/index.php?showtopic=97

pt. conformitate: nu am comentat acolo; eu le dau anonime :)

«Sunt cititori ai Hotnews.ro ce acuză folosirea cuvântului „locaţie” în
diferite texte. Cu ce sens ar trebui folosit?

Nu poţi alunga împrumuturile necesare şi nici chiar împrumuturile la
modă, pentru că, dacă acestea încep să circule, înseamnă că nu sunt cu
totul inutile: înlocuiesc o formulă mai lungă, se specializează pentru
o nuanţă de sens, conotează ceva suplimentar. Cuvântul „locaţie” este
mai precis decât cuvântul „loc”, într-un context de tipul: „pentru un
utilaj s-a găsit o anume locaţie”. Folosirea cuvântului cu sensul de
„(am)plasare” este deci justificată. Nu poţi să aduci ca argument
împotrivă DEX-ul, a cărui ultimă ediţie datează din 1996. De atunci au
intrat în limbă multe cuvinte noi.

Dar nu trebuie să acceptăm ca „locaţie” să înlocuiască termenul „loc”,
în exemple ridicole, de felul „ Cei doi îndrăgostiţi şi-au vorbit
într-o locaţie din pădure”. Sunt multe cuvinte la modă, folosite în
exces şi în contexte nepotrivite.»

Uite, asta spuneam pe [mozilla-ro:1175] și de-atunci nu mi-am schimbat
părerea :)
===
Iar cu privire la locație, nu cred că te poți opune „trendului”. Parcă
am mai spus odată, e suficient să mă uit în jur: când nevastă-mea se
duce la o filmare, și ea și echipa ei își aleg „o locație” de filmare,
se deplasează la „locația aia” (clădire, bar, studio, parc, lac). După
care acolo filmează într-un *loc* anume (în colț, pe iarbă, pe alee, pe
scenă). Și îmi dau seama că în percepția mea curentă, pe „locație” îl
folosesc pentru un loc aflat undeva în afara razei mele de prezență,
iar pe „loc” când este vorba de ceva unde întind mâna sau măcar
privirea și pot să ajung.
===

Cristi

Cred, la fel ca d-na Zafiu, că «locaţie» aduce ceva suplimentar
faţă de cuvântul «loc», a exemplificat şi Cristi Secară pe tema asta.
Iar precum a zis unul dintre cititorii hotnews: „Uzul impune norma, nu
invers, asta e regula.”

În cazul «locaţie» vs. Alex Szasz cred că-i mai degrabă vorba de o
problemă de orgoliu. Alex, te rog să mă contrazici la obiect, fără scuze
de genul „televiziunile şi ziarele sunt de vină”. Nu contează de unde
vine uzul, dacă limba are doar de câştigat, norma se va schimba şi
acest nou sens va fi înregistrat în lexicoanele oficiale.

Şi ca dovadă că n-ai probleme de orgoliu, poate văd şi articolul promis
pe blogul tău în legătură cu diacriticele în Xandros pe eeePC... :)

============
R.Z.
Tot neglijenţă este şi scrisul fără diacritice româneşti. Evident,
sunt situaţii de comunicare - chat, e-mail - în care e normal să nu le
foloseşti, pentru că asta-i convenţia, în bună parte impusă de
limitele sistemului.
===============

Cum să fie normal să nu folosești diacritice cînd scrii pe internet,
orice ai scrie ? Care e convenția aia referitoare la absența
diacriticelor și care sînt limitele sistemului la care face referire ?
Se vede că nu știe cum stau lucrurile și din cauza asta induce lumea
în eroare, întărind percepția unora că pe internet se poate scrie fără
diacritice. Scuza cu limitele tehnice nu mai ține de multă vreme,
programele cele mai folosite de poștă electronică, Outlook și Outlook
Express sînt chiar compatibile Unicode de ani buni. La fel stau
lucrurile și cu programele cele mai folosite de mesagerie instantanee,
deci se poate scrie chiar și cu diacriticele cu virgulă. E uimitoare
lipsa de informare a unora care ar trebui să fie la curent cu ceea ce
se întîmplă legat de domeniul lor de activitate.

După aia vine ăla care a luat interviul și spune o minciună gogonată:

==================
L.P.
Adolescenţii vorbesc din ce în ce mai mult în engleză. În ţările din
Nordul Europei e ceva obişnuit ca adolescenţii să vorbească între ei
doar în engleză.
===================

Unde-s adolescenții ăia care vorbesc în engleză în afara orelor de
clasă ? Nicăieri, nici în România și nici în țările nordice.
Adolescenții trăncănesc mult și repede, tocmai din cauza asta folosesc
limba cu care sînt cel mai familiarizați, adică limba lor maternă. Una
e a vorbi în engleză și alta a folosi cîteva cuvinte englezești
presărate ici și colo. Intervievatorul Lucian Popescu trăiește într-o
realitate paralelă sau minte de îngheață apele, a doua variantă fiind
mult mai probabilă.

Acuma o mostră a faptului că lingviștii (poate nu toți, doar RZ) văd
fenomenul greșit de introducere a cuvintelor ca în limba de origine și
știu și consecințele negative, dar nu iau nici o măsură.

=============
R.Z.
Aici e o problemă de atitudine culturală şi e clar că tendinţa actuală
este de a lăsa cuvântul ca în limba de origine. Arăţi că ştii engleză,
că respecţi originea cuvântului, intri într-un sistem internaţional în
care cuvintele se recunosc chiar dacă fac parte din limbi diferite.
................................

E clar că tendinţa actuală este de a nu adapta, dar acest fapt ne pune
în mare dificultate. Limba română are flexiune şi alternanţe care
modifică grafia engleză. Când formezi pluralul de la „bodyguard”, cum
îl scrii? „Bodyguarzi”? Sau de la „boss”? Sunt probleme foarte mari,
care duc inevitabil către un caracter hibrid, de tranziţie al
adaptării grafice.
====================

A folosi un cuvînt ca în engleză nu înseamnă că șii engleza. Iar aia
cu "respectarea originii cuvîntului" e o tîmpenie nemăsurată în
condițiile în care așa cum spunea și RZ asta duce la mari probleme de
flexiune. Ceea ce uită RZ este că apar și probleme de pronunție,
tocmai pentru că lumea e obișnuită să citească așa cum se scrie. Totul
a pornit de la chestia sit/site, unde același intervievator susținea
că-i e imposibil să scrie "sit", ca și cum ar avea un blocaj mental de
netrecut. Sistemul internațional de care vorbește RZ nu există, "site"
pronunțat "sait" e folosit doar de englezi și români.

Și în final R.Z. emite o altă opinie fără bază în realitate:

=====================
Acest gen de transcriere nu se mai acceptă însă (decât în glumă)
pentru noile împrumuturi.
====================

E vorba de transcrierea fonetică a englezismelor. Contrar celor
crezute de RZ, ea e acceptată în continuare pentru că rezolvă
problemele legate de flexiune și de pronunție.

Interviul e slab tocmai pentru că intervievatorul are o anumită opinie
şi şi-o face cunoscută clar prin intermediul unei tentative de
manipulare ieftină, cea cu adolescenţii din ţările nordice care
"vorbesc din ce în ce mai mult doar în engleză". Presa a rămas ca
mentalitate îngheţată la nivelul anilor 90, cînd putea spune orice şi
era crezută, dar acum de cînd cu internetul nu se mai poate minţi cu
atîta neruşinare, tocmai pentru că există acest mijloc de informare
alternativ, iar contactul cu cineva de la celălat capăt al pămîntului
e gratuit şi la dispoziţia oricui, deci te poţi informa în timp real
asupra situaţiei dintr-o altă ţară, nu mai e nevoie să depinzi de
presă pentru asta. Dar asta nu înseamnă că presa a învăţat lecţia şi
va renunţa la manipulări.

Cristi

Situaţia din IL este reflectată cel mai bine de situl lor de la
http://lingv.ro/ . Un sit neîngrijit, lăsat în paragină, cu legături
rupte şi cu o secţiune de manifestări ştiinţifice rămasă îngheţată în
iarna lui 2006. Secţiunea de proiecte ( http://lingv.ro/proiecte.htm )
le menţionează pe cele din 2005, iar stadiul în care se află
proiectele respective este necunoscut. De exemplu ar fi interesant de
citit ce a rezultat din proiectul "Dinamica limbii române actuale
(coordonatoare: Gabriela Pană Dindelegan; coautoare: Blanca Balaciu,
Raluca (Ionescu) Brăescu, Andreea (Enache) Dinică, Daniela Manea,
Isabela Nedelcu, Andra Serbănescu, Ileana Vântu, Rodica Zafiu)". Ar fi
normal ca din moment ce este vorba de o instituţie bugetară, studiile
elaborate să fie disponibile în mod gratuit pe situl IL. Pentru că
altfel de ce primeşte acest institut bani de la buget ? Care e
activitatea lui, că de pe sit nu este posibil să-ţi dai seama de
asta...

Pe baza unor studii despre evoluţia limbii române actuale IL poate
emite nişte recomandări, pe care să le facă publice la TV şi radio (că
de aia sînt plătite TVR, Radio România Actualităţi  şi TV Cultural tot
din banii de la buget). Sau măcar să facă publice recomandările pe
situl IL, că aşa nu costă nimic şi nu trebuie să se roage de nimeni.
Revenim deci la sit, care este lăsat în paragină, conţinînd o groază
de legături care dau eroare 404. Ar fi fost greu să se pună un forum
phpBB acolo, iar lumea să vină şi să întrebe chestiuni legate de limba
română şi să primească răspunsuri avizate ? În loc de soluţia asta se
preferă o pagină numit pompos "Serviciu de consultanţă" unde tronează
un formular. Ce se întîmplă însă cu întrebările puse şi cu eventualele
răspunsuri la ele ? Poate lumea consulta o bază de date cu ele ?
Aparent, nu. Dar cel mai probabil nimeni nu a folosit formularul,
această metodă de comunicare fiind mai potrivită pentru un serviciu de
relaţii cu clienţii al unei companii, nu pentru o comunicare deschisă.

Este clar că aceia care lucrează la IL nu sînt interesaţi de soarta
limbii române, altfel ar face ceva, oricît de mic, pentru a demonstra
interesul lor în această privinţă. Ei nu sînt plătiţi ca să fie
spectatori, ci ca să fie jucători. Dar puţin le pasă şi se mulţumesc
să observe în stil mioritic evoluţiile nocive fără să mişte un deget
pe tastatură. Deci ei acceptă ca domeniul lor de activitate (limba
română) să fie distrus de inculţi şi nepricepuţi. Această atitudine de
pasivitate extremă este incredibilă şi inexplicabilă. Mîine poimîine o
să dicteze maneliştii şi raperii modul în care trebuie vorbit în
română, iar IL o să consemneze asta în DOOM 3.

În plus de asta cam toţi cei de pe lista Diacritice au făcut
propagandă în favoarea folosirii diacriticelor pe internet. Şi vine RZ
şi afirmă cu nonşalanţă că "[...] în care e normal să nu le foloseşti,
pentru că asta-i convenţia, în bună parte impusă de limitele
sistemului. Dar pe site-ul unui minister nu e admisibil să apară texte
fără diacriticele româneşti, pentru că acolo mijloacele tehnice există
[...]". Deci un biet utilizator e limitat în ce priveşte scrierea de
calculatorul său personal, pe cînd la ministere se folosesc
supercalculatoare şi din cauza asta ăia pot şi trebuie să scrie cu
diacritice... Păi nu-i normal să-i zici că măcar să tacă din gură dacă
tot nu ştie care-i realitatea şi să nu dea girul unei situaţii
anormale care e rezolvabilă pe orice calculator cu o configurare care
nu durează mai mult de 10 de minute la care trebuie adăugată cu un pic
de voinţă de a scrie corect?

P.S. HotNews are într-adevăr limită de caractere, dar am împărţit
mesajul în două ca să intre. E clar că l-au cenzurat. Pe HotNews se
practică ipocrizia şi spoiala. Interviul era scris cu diacritice, dar
restul sitului nu le are şi probabil nu se intenţionează băgarea lor
prea curînd. Ce să mai zic de amestecul de română şi engleză (Life ,
My HotNews, Syndication, Breaking News, etc.), specific pentru nişte
nepricepuţi înfumuraţi.

Cuvântul locaţie a fost de mult împrumutat cu un alt sens. Să vii acum
să mai adaugi un sens este criminal, trebuie să aşteptăm încă 20 de
ani ca bătrânii de la academie să-l bage în dicţionare.

Înţeleg să nu pronunţi exact cum zice dicţionarul (abateri regionale),
dar să foloseşti un cuvânt existent în limba română cu un sens care nu
e consemnat de dicţionar unde te duce? Ce limbă vorbim atunci? Mergem
înapoi la vremurile când nu existau dicţionare şi trebuia să trăieşti
în zonă ca să înveţi limba din vorbă în vorbă ?!

pe terenul limbii traducatorii sunt jucatori (evident, alaturi
de ceilalti utilizatori); ei propun sensuri si/sau cuvinte noi
care uneori sunt adoptate, alteori nu; lingvistii insa, sint
de obicei doar observatori

lingvistica este o stiinta descriptiva, nu prescriptiva;
un lingvist nu opereaza cu "bine" si "rau"; si in nici
un caz nu e angajat/militant/aparator al limbii;
tonul relaxat si usor detasat al doamnei mi se pare foarte
potrivit pentru un specialist

ultima interventie masiv prescriptiva a lingvistilor romani s-a
produs la inceputul anilor 90, iar normele impuse atunci sint
dupa capul meu ilogice si nejustificate (din cite stiu nu exista
justificare serioasa nici pentru "â", nici pentru "sunt")

tonul ingrijorat, chiar apocaliptic uneori, este propriu
fundamentalistilor, politicienilor din siajul dlui Pruteanu;
la consultarea publica legata de "protectia limbii romane"
mi se pare ca dnul Manolescu i-a atras atentia dlui Pruteanu:
"Noi trebuie sa aparam limba romana de d-voastra, d-le Pruteanu"
(pentru cei care au uitat: partea legata de instructiuni si/sau
manuale in limba romana pentru produse era cuprinsa deja in legea
despre protectia consumatorului, iar restul legii este o declaratie
de bune intentii cu usoare accente nationaliste)
nu ma pot abtine: n-ar trebui sa protejam si restul dialectelor
utilizate la noi (moldovean, ardelean, maghiar, al sasilor, al
svabilor
cel tiganesc, ucrainean)? toate au particularitati, evident unice...

pe de alta parte: da, in scandinavia se vorbeste foarte bine
engleza

despre locatie mi-am spus parerea aici:
http://groups.google.com/group/diacritice/browse_thread/thread/b9e3b1...
locatie=chirie - din franceza
locatie=pozitie,localizare - din engleza
este utilizat in informatica de multa vreme cu sensul asta;
legatura cu utilizarea lui in tv/radio/ziare este fortata
din moment ce cuvintul este utilizat cu sensul asta in "jargonul
informatic" din anii 70

diacritice: nici eu nu le folosesc in texte informale (de
altfel, nu folosesc in general nici majusculele); nu stiu bine
de ce, poate pentru ca asa m-am obisnuit in perioada in
care astea erau "limitele sistemului"; nu vad insa de ce
m-as simti vinovat...

Cred că pe celălalt locație l-am întâlnit doar în combinația „locație de
gestiune”, care nu m-a preocupat niciodată să aflu ce înseamnă de fapt.

Cristi

ce mi se pare ca aduce in plus fata de "loc":
- o locatie de memorie are "intotdeauna" atasata
o adresa
- A specific storage address in the computer.
- A field in the library catalog record that indicates
where an item is shelved.
- The relative position of one part in relationship
to the entire model.
- The location (position) of a geographical object as
represented by coordinates on the x-axis, y-axis and,
possibly, z-axis.

locul este utilizat deseori in situatii in care
pozitia exacta nu este/nu poate fi cunoscuta;
pozitionarea este relativ vaga (echivalent cu zona),
sau nu este relevanta (locuri frumoase);
sau e metaforica (in locul meu)
in schimb, locatia presupune intotdeauna o pozitie care
este sau poate fi bine precizata in cadrul unui ansamblu
sau intr-un sistem de referinta; in sensul asta inteleg
eu ca e mai precis decit "loc"

Deci lingviştii moderni îşi fac meseria după cum le dictează o
entitate nedefinită (strada ? internetul ?) ! Un lingvist adevărat
trebuie să convingă omul obişnuit că traducerea fonetică e cea mai
bună soluţie, pentru că nu vor apare probleme de flexiune şi de
pronunţie. Altfel se ajunge ca un cuvînt luat din engleză să fie scris
greşit (sînt zeci de exemple, de la poll scris pool pînă la tuner
scris tunner) şi să fie pronunţat în 10 feluri diferite, în funcţie de
gradul de familiarizare al vorbitorului cu engleza. Ce ne-am face dacă
şi arhitecţii şi-ar face planurile după cum le dictează dorinţele
aberante ale clienţilor plini de bani ? Exact asta fac lingviştii
actuali, se pliază la dorinţele unor nespecialişti care nu înţeleg
caracteristicile limbii române. Dacă ar fi după ăştia atunci tot ce se
rezumă la calculatoare ar putea fi exprimat prin cuvinte englezeşti
legate prin verbele a da şi a face. Dă copy şi fă resize, aşa înţeleg
ei să se exprime în română. Din ce înţeleg eu lingviştii de azi sînt
gata să accepte acest lucru şi să se facă preş în faţa unor inculţi.

Tonul relaxat şi detaşat folosit de RZ este semnul resemnării şi al
lipsei de încredere în forţele proprii, este tonul cuiva care a s-a
recunoscut învins fără ca măcar să depună un minim efort de a lupta.
Dar nu e de mirare, chiar şi evoluţia echipei române de fotbal la Euro
2008 a stat tocmai sub semnul acestei atitudini mioritice, deci e ceva
generalizat, nu limitat la lingvişti.

Reforma din 1993 nu a fost făcută de lingvişti, ci de academicinei
heirupişti dornici să îndeplinească o comandă politică. Au votat toţi
academicienii, indiferent de specialitatea lor, iar cei doi lingvişti
au votat unul contra, iar altul s-a abţinut. De asta spun eu că limba
nu trebuie lăsată pe mîna nespecialiştilor, în 1993 s-a întîmplat
tocmai asta şi ulterior în combinaţie cu accesul la internet a
rezultat un dezastru, există o groază care habar n-au unde se pune â
şi unde nu, dar care scriu fără probleme pe internet în văzul
tuturor.

Liviu, lasă-mă cu vrăjelile de genul naţionalism sau ton apocaliptic,
limba română e în stare de criză majoră şi tu demonstrezi că spălarea
la creier practicată în anii 90 de diverşi americani care dădeau
ordine în România a fost eficientă, iar noţiuni ca naţionalism sau
patriotism au ajuns de ocară, asta în timp ce în USA se remarcă exact
tendinţa inversă. Şi lasă-mă şi cu Manolescu, care a fost şi el un
fripturist al politicii care n-a ştiut în ce partid să se mai bage ca
să intre în parlament. Manolescu, Liiceanu, Pleşu, Patapievici şi
restul din jurul lor n-au făcut nimic pentru protejarea limbii române,
deşi au avut sau au funcţii oficiale în stat sau funcţii de conducere
pe la reviste literare ori edituri. Nu merită să fie luaţi în seamă.
George Pruteanu, aşa înjurat cum a fost din cauza opţiunilor sale
politice, măcar făcea muncă voluntară în apărarea limbii române pe la
televiziuni şi pe situl său unde dădea consultaţii gratuite şi
argumentate oricui îi cerea părerea pe teme de limbă română. Acum că
GP nu mai e, i-a luat cineva locul în calitate de sfătuitor cu privire
la vorbitul şi scrisul corect ? Nu, pentru că lingviştii sînt
preocupaţi de contemplarea mioritică a dezastrului în care se află
limba română.

În ţările nordice se vorbeşte engleza, dar adolescenţii suedezi,
norvegieni, danezi nu vorbesc între ei în engleză, aşa cum nu o fac
nici cei români.

Din păcate faptul că românii citesc la modul englezesc numele
englezeşti este acompaniat de faptul că citesc în acelaşi mod şi
numele din alte limbi, deci nu s-a cîştigat nimic cu asta. Ca să nu
mai zic de citirea acronimelor tot în stil englezesc, ceea ce e
penibil atunci cînd vine vorba de denumiri neenglezeşti.

Folosesc pe situl şi în traducerile mele destul transcrieri fonetice
şi nu am primit nici cel mai mic reproş pînă acum de la cei care le
folosesc. Nu mă interesează ce fac alţii, iar faptul că nişte
neaveniţi zîmbesc nu e un motiv de îngrijorare. Proştii rîd din orice.

E treaba mea ce ton socotesc ca fiind adecvat pentru a-mi prezenta
argumentele, în fond acestea din urmă sînt importante, tonul folosit
îşi are rolul său, dar mai mic. Dar dacă vezi că o anumită persoană e
cam somnolentă încerci să ţipi la ea, poate se va trezi la realitate.

Folosesc eu cuvinte din vocabularul altcuiva, folosesc eu un limbaj de
lemn ? Liviu, nu ştii ce vorbeşti şi nu-ţi argumentezi afirmaţiile,
mai vezi şi restul de discuţii la care am participat, unele chiar au
un limbaj mai colorat. Le găseşti în secţiunea Discuţii de pe situl
meu.

Problema nu este tonul sau modul de exprimare folosit de unul sau de
altul în discuţii pe internet, ci în modul de a reacţiona al celor de
la IL sau mai degrabă modul lor de a nu reacţiona la ce se întîmplă în
domeniul lor de activitate. Aici e problema şi să sperăm că se vor
trezi odată, cum să sperăm că se vor trezi şi cei de la MS RO şi-şi
vor repara traducerea la Windows.

despre limba de lemn (mai raspindita decit ai fi tentat
sa crezi)
http://www.trilulilu.ro/tureannadia/dcc62e57c40be5

exemple de limba frumoasa, variata, gaselnite zemoase
http://www.trilulilu.ro/tureannadia/267df2f8762bfa
http://www.trilulilu.ro/tureannadia/5fbbc6f54acbb6

Fşierele audio de pe Trilulilu nu pot fi ascultate din motive tehnice,
nu că m-ar fi interesat ce se spune în ele. Există lucruri mai bune de
citit sau ascultat decît nişte pastile ziaristice vorbite.