Cu mențiunea că eu nu agreez ideea vehiculată cu ceva vreme în urmă referitoare la „a salvgarda” (mă rog, subiect deschis, probabil), dacă merg pe varianta „copie de ...” nu îmi e clar ce trec la puncte-puncte:
> Cu mențiunea că eu nu agreez ideea vehiculată cu ceva vreme în urmă > referitoare la „a salvgarda” (mă rog, subiect deschis, probabil), dacă > merg pe varianta „copie de ...” nu îmi e clar ce trec la puncte-puncte:
> backup= > copie de siguranță > copie de rezervă
'Copie de siguranță' mi se pare [puțin] mai bun (și mai folosit).
[Aproape] deja în drum spre hipodromul din marginea orașului,
On 26 Dec, 12:01, Cristian Secară <or...@secarica.ro> wrote:
> Cu mențiunea că eu nu agreez ideea vehiculată cu ceva vreme în urmă
> referitoare la „a salvgarda” (mă rog, subiect deschis, probabil), dacă
> merg pe varianta „copie de ...” nu îmi e clar ce trec la puncte-puncte:
...rezervă
Îmi sună mai cunoscut, dar nu știu de unde (o fi așa la Microsoft?).
Oricum ambele variante sînt la fel de intuitive pentru utilizator.
Dacă tot e deschis subiectul, cum traduceți „Backup” ca verb? :-|
Mie îmi vine să-l înjur pe cel care a programat aplicația cînd văd un
buton cu textul „Backup”, că dacă-l traduc îmi iese un buton cît tot
ecranul.
On 26 Dec, 16:31, Sergiu Bivol <sbivo...@gmail.com> wrote:
> ...rezervă
> Îmi sună mai cunoscut, dar nu știu de unde (o fi așa la Microsoft?).
> Oricum ambele variante sînt la fel de intuitive pentru utilizator.
Microsoft folosește "copie de rezervă".
> Dacă tot e deschis subiectul, cum traduceți „Backup” ca verb? :-|
> Mie îmi vine să-l înjur pe cel care a programat aplicația cînd văd un
> buton cu textul „Backup”, că dacă-l traduc îmi iese un buton cît tot
> ecranul.
Salvgardează.
Cu "copie de rezervă/siguranță" ies construcții mari care sînt de cele
mai multe ori inelegante stilistic.
Exemple din Vista (fișiere din ajutor) :
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Copierea de rezervă completă PC Windows creează o imagine copie de
rezervă care conține copii ale programelor, ale setărilor de sistem și
ale fișierelor. Imaginea copiei de rezervă este stocată apoi într-o
locație separată de programele, setările și fișierele inițiale.
Această imagine copie de rezervă se utilizează pentru a restaura
conținutul computerului dacă se întâmplă ca hard diskul sau întregul
computer să nu mai funcționeze. Trebuie să creați o imagine a copiei
de rezervă completă a PC-ului Windows la fiecare șase luni.
Copiile de rezervă vă ajută să evitați pierderea definitivă a
fișierelor sau deteriorarea lor. Cu ajutorul copierii de rezervă
automate, nu trebuie să vă amintiți să faceți copii de rezervă ale
fișierelor. Setările pentru copierea de rezervă automată (cum ar fi
frecvența copierii de rezervă, tipul de stocare utilizat sau tipurile
de fișiere cărora li se face copia de rezervă) se pot modifica ori de
câte ori doriți.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
> ...rezervă > Îmi sună mai cunoscut, dar nu știu de unde (o fi așa la Microsoft?). > Oricum ambele variante sînt la fel de intuitive pentru utilizator.
După cum văd eu treburile există copii pentru diverse scopuri și durată de viață:
1. arhivare: anumite date *trebuie* păstrate multă vreme 2. copie de siguranță: se fac pe perioadă mai lungă, dar durata de viață la majoritatea schemelor este limitată 3. copie de rezervă: foloseam mai demult în cazul dischetelor. Întotdeauna copiam datele importante pe două dischete, în caz că una se strică 4. copie de redundanță: oglindire RAID și alte tehnologii similare
Din acest motiv eu consider „copie de rezervă” ca fiind nepotrivit, dar poate este doar impresia mea :)
În data de Vi, 26-12-2008 la 12:01 +0200, Cristian Secară a scris:
> Cu mențiunea că eu nu agreez ideea vehiculată cu ceva vreme în urmă > referitoare la „a salvgarda” (mă rog, subiect deschis, probabil), dacă > merg pe varianta „copie de ...” nu îmi e clar ce trec la puncte-puncte:
to backup = a salvgarda, că vă place sau nu, că agreați sau nu, acesta este traducerea corectă în română a backup copy = o copie de siguranță a salva = a înregistra într-un fișier datele din memorie a salvgarda = a crea o copie de siguranță a unui fișier existent
Eu sugerez să vă împăcați cu termenul "a salvgarda" și să contruiți expresiile cu el.
On Mon, 29 Dec 2008 10:58:06 +0100, Florin Cătălin RUSSEN wrote: > Eu sugerez să vă împăcați cu termenul "a salvgarda" și să contruiți > expresiile cu el.
Nu tu sau eu trebuie să ne împăcăm cu termenul și să-l folosim în vorbirea curentă, ci utilizatorii, că pentru ei traducem ...
În data de Lu, 29-12-2008 la 10:58 +0100, Florin Cătălin RUSSEN a scris:
> to backup = a salvgarda, că vă place sau nu, că agreați sau nu, acesta > este traducerea corectă în română
N-am intervenit până acuma în firul de discuție, dar asta-i prea de tot... Cum ar putea fi «a salvgarda» traducerea corectă pentru «to backup» când:
1. Nu este un termen folosit de utilizatorii din România
2. Din ce se vede la http://dexonline.ro/search.php?cuv=salvgarda , expresia are alte sensuri, citez „vb. I. Tranz. (Livr.) A apăra, a proteja, a lua sub ocrotire un bun moral, social etc.”
> a backup copy = o copie de siguranță > a salva = a înregistra într-un fișier datele din memorie > a salvgarda = a crea o copie de siguranță a unui fișier existent
> Eu sugerez să vă împăcați cu termenul "a salvgarda" și să contruiți > expresiile cu el.
Lăsând la o parte tonul ăsta paternalist, discuțiile rămân deschise. Personal aș merge pe:
backup copy - copie de siguranță to backup - a crea o copie de siguranță
Exemplul din Vista cu „copie de rezervă” al lui Sorin Stanciu e nefericit atât din punct de vedere al terminologiei (după cum a explicat Andrei Popescu), cât și din punct de vedere al exprimării (de lemn). Cred că poate explica mai pe românește ce și cum, fără a apela la invenții lingvistice, chiar dacă textul în română va ieși ceva mai lung.
A salvgarda vine din franțuzescul "sauvegarder" care este termenul folosit în informatică pentru a desemna operațiunea de "creare a unei copii de siguranță", englezescul "backup" * EN FR RO* to backup sauvegarder ??? backup copy copie de sauvegarde ??? a backup une sauvegarde ??? incremental backup sauvegarde incrépmentale ??? backup software logiciel de sauvegarde ??? backup manager gestionnaire des sauvegardes ??? backup server serveur de sauvegarde ???
Eu aș merge pe *a salvgarda* pentru verb, *salvgardă *sau *copie de siguranță* pentru substantiv. Trebuie avut în vedere că "a crea o copie de siguranță" pentru "to backup" este enorm de lung față de "a salvgarda". Eu a tradus prin a salvgarda în Mandriva. Problemă mai complicată am avut la traducerea lui "snapshot".
Poate printre voi sînt și vorbitori de italiană sau spaniolă pentru a aduce variante suplimentare spre a ne ajuta să alegem un termen potrivit.
În data de Lu, 29-12-2008 la 14:05 +0100, Florin Cătălin RUSSEN a scris:
> A salvgarda vine din franțuzescul "sauvegarder" care este termenul > folosit în informatică pentru a desemna operațiunea de "creare a unei > copii de siguranță", englezescul "backup"
Repetând aceleași argumente nu le aducem mai multă greutate. Am menționat două argumente contra acestei variante, mă așteptam să le demontezi sau să aduci altele mai puternice...
Și nu, faptul că așa e în franceză nu valorează prea mult în România. E mai degrabă o chestie orientativă, câteodată... Alteori e de-a dreptul amuzantă, ca o prietenă din Bruxelles ce mă anunță cu mândrie că și-a luat o cameră numerică. (adică «digitală», dacă mă înțelegeți...)
> Repetând aceleași argumente nu le aducem mai multă greutate. Am > menționat două argumente contra acestei variante, mă așteptam să le > demontezi sau să aduci altele mai puternice...
1. care este termenul folosit în România
2. în DEX mai ai și sensurile *a salva* și *a proteja* care sînt întrunite în termenul *a salvgarda* (salvează și protejează)
> Și nu, faptul că așa e în franceză nu valorează prea mult în România. E > mai degrabă o chestie orientativă, câteodată...
Eu incit mereu traducătorii să consulte și traducerile în alte limbi pe care le cunosc. Dacă este s-o luăm așa, ce valorează în România? Singurul semn de inteligență anunțat sus și tare pe lista asta este: păstrarea termenilor originali!
Alteori e de-a dreptul amuzantă, ca o prietenă din Bruxelles ce mă anunță cu
> mândrie că și-a > luat o cameră numerică. (adică «digitală», dacă mă înțelegeți...)
Da, este o persoană simplă din popor care nu are de-a face cu informatica sau tehnologia și arată clar că utilizatorul este pregătit să folosească un termen dacă îi este prezentat și eventual explicat. Nici pe mine nu m-ar șoca termenul de *numeric *ca echivalent lui *digital*.
A *salvgarda *îți sugerează imediat ideea de salvare și gardă (păstrare) și este mai scurt decît "a crea copii de siguranță" și se poate utiliza atît ca verb (a salvgarda) cît și ca substabtiv (salvgardă, salvgardare, salvgardări). Eu am optat pentru această variantă din claritatea termenului și simplitatea construirii frazelor.
În data de Lu, 29-12-2008 la 15:45 +0100, Florin Cătălin RUSSEN a scris:
> Repetând aceleași argumente nu le aducem mai multă greutate. > Am > menționat două argumente contra acestei variante, mă așteptam > să le > demontezi sau să aduci altele mai puternice...
> 1. care este termenul folosit în România
„A face backup”. Ceea ce cred că va duce la încetățenirea termenului «backup» în limba română.
> 2. în DEX mai ai și sensurile a salva și a proteja care sînt întrunite > în termenul a salvgarda (salvează și protejează)
Da, corect, este și «a salva», mi-a scăpat, scuze.
> Și nu, faptul că așa e în franceză nu valorează prea mult în > România. E > mai degrabă o chestie orientativă, câteodată...
> Eu incit mereu traducătorii să consulte și traducerile în alte limbi > pe care le cunosc. Dacă este s-o luăm așa, ce valorează în România? > Singurul semn de inteligență anunțat sus și tare pe lista asta este: > păstrarea termenilor originali!
Da, variantele din alte limbi latine sunt bune ca sugestii de început, dar doar în cazul în care în română nu există vreun echivalent. Dar nu mai mult decât un punct de pornire.
> Alteori e de-a dreptul amuzantă, ca o prietenă din Bruxelles > ce mă anunță cu mândrie că și-a > luat o cameră numerică. (adică «digitală», dacă mă > înțelegeți...)
> Da, este o persoană simplă din popor care nu are de-a face cu > informatica sau tehnologia și arată clar că utilizatorul este pregătit > să folosească un termen dacă îi este prezentat și eventual explicat. > Nici pe mine nu m-ar șoca termenul de numeric ca echivalent lui > digital.
Este unul dintre funcționarii români de pe lângă Comisia Europeană, deci cred că o să se amuze foarte tare când o să-i spun că, deși nu are habar, este doar „o persoană simplă din popor”. :)
Dar, ce-i drept, mai demult a locuit vreo cinci ani în Franța, deci asta cu „camera numerică” e doar unul dintre franțuzismele din vorbirea ei.
> A salvgarda îți sugerează imediat ideea de salvare și gardă (păstrare) > și este mai scurt decît "a crea copii de siguranță" și se poate > utiliza atît ca verb (a salvgarda) cît și ca substabtiv (salvgardă, > salvgardare, salvgardări). Eu am optat pentru această variantă din > claritatea termenului și simplitatea construirii frazelor.
Da, sunt argumente valide, dar nu știu dacă sunt și suficiente. De fapt, nici io nu-s foarte lămurit cum aș face dacă aș avea de tradus un soft ce „face backup”, dar dacă le-aș pune într-o ordine a preferințelor de moment cred că ar fi:
1) copie de siguranță / a crea o copie [de siguranță] 2) backup / fă backup 3) salvgardare / a salvgarda
Cred că timpul va înclina spre varianta 2, prin asimilarea termenului «backup» în limba română.
On Mon, 29 Dec 2008 15:45:10 +0100, Florin Cătălin RUSSEN wrote: > Singurul semn de inteligență anunțat sus și tare pe lista asta este: > păstrarea termenilor originali!
Înainte de a mai arunca afirmații din astea, ia o traducere oarecare din cele la care lucrăm noi de p'aici și vezi procentual câți termeni sunt păstrați în forma netradusă (și zi-ne și nouă ce cifre ai obținut).
Înainte de a posta, vă rugăm să actualizați porecla pe pagina setări de subscripție.
Nu aveți permisiunea necesară pentru a posta.
Subiectul discuției a fost schimbat la "neologisme vs romgleză (fost: [diacritice] Re: backup ar fi copie de siguranță sau copie de rezervă ?)" de Adi Roiban
Sunt de acrod cu cele spune de Mișu, traducerile din alte limbi sunt doar orientative.
Deasemenea pot spune că românii sunt mult mai primitori decât francezii și au preluat foarte multe neologiste sub formă de romgleză/neologisme, mai ales în domeniul IT.
La servici colegii mă roagă să le „ineibăluiesc” una, alta. Mă întreabă care e faza cu „laiv sidiul” de Ubuntu de poate să „buteze” direct de pe „sidi”. Îmi „peistuiesc” una/alta în „hom foldărul” meu. Exemplu sunt cât carul.
În data de Lu, 29-12-2008 la 14:05 +0100, Florin Cătălin RUSSEN a scris:
> A salvgarda vine din franțuzescul "sauvegarder" care este termenul > folosit în informatică pentru a desemna operațiunea de "creare a unei > copii de siguranță", englezescul "backup"
La facultate sau în liceu profesorul mă învață cum să îmi fac „becap” la calculator. La fel mă învață că dacă folosesc un anumit sistem de operare, se recomandă ca din când în când să îi mai dau câte un „ribut”.
Dacă traducem tot, ajungem să nu mai știm ce e una și ce e altă și nici nu mai putem găsi ajutor pe net.
Multe dintre cuvintele din engleză sunt folosite din comoditate. Exemplu cu „enablează/dizablează” este folosit sub forma aceasta pentru că așa scrie în meniu/interfață/fereastră. Colegul meu nu se supără dacă îi confirm că i-am activat una, alta.
Foarte probabil că dacă interfața ar fi fost în limba română m-ar fi rugat să le activez una, alta.
Aici e un cerc vicios, iar pentru a scăpa din el trebuie să avem traduceri acceptate de utilizatori.
De multe ori un cuvânt tradus aiurea poate determina o personă să nu mai folosească aplicațiile traduse iar în cazul acesta nu e nimeni în câștig.
Efectul de rețea (network effect) ne influențează pe toți și în funcție de calitatea traducerilor acesta poate să fie în favoare sau defavoarea noastră.
On 29 Dec, 15:15, Mișu Moldovan <du...@gnome.ro> wrote:
...
> Și nu, faptul că așa e în franceză nu valorează prea mult în România. E
> mai degrabă o chestie orientativă, câteodată... Alteori e de-a dreptul
> amuzantă, ca o prietenă din Bruxelles ce mă anunță cu mândrie că și-a
> luat o cameră numerică. (adică «digitală», dacă mă înțelegeți...)
De fapt, chiar numerică și este. Faptul că magazinele noastre afișează
„cameră digitală” nu înseamnă că termenul englezesc „digital” s-a
născut odată cu calculatoarele de buzunar chinezești și că de atunci a
și intrat direct în DEX.
În tehnică se folosește dintotdeauna cuvîntul „numeric”.
În data de Ma, 30-12-2008 la 02:43 -0800, Sergiu Bivol a scris:
> On 29 Dec, 15:15, Mișu Moldovan <du...@gnome.ro> wrote: > ... > > Și nu, faptul că așa e în franceză nu valorează prea mult în România. E > > mai degrabă o chestie orientativă, câteodată... Alteori e de-a dreptul > > amuzantă, ca o prietenă din Bruxelles ce mă anunță cu mândrie că și-a > > luat o cameră numerică. (adică «digitală», dacă mă înțelegeți...)
> De fapt, chiar numerică și este. Faptul că magazinele noastre afișează > „cameră digitală” nu înseamnă că termenul englezesc „digital” s-a > născut odată cu calculatoarele de buzunar chinezești și că de atunci a > și intrat direct în DEX. > În tehnică se folosește dintotdeauna cuvîntul „numeric”.
N-am zis că e incorect termenul, ci că e amuzant, dat fiind că în vorbirea curentă se folosește adjectivul «digital». Dar ceea ce e doar amuzant când auzi de la o cunoștință, poate cădea foarte prost într-o traducere pentru publicul larg, chiar dacă e vorba de un termen corect dpdv tehnic. Uneori de la sublim la ridicol e doar un pas...
Dacă anumiți termeni sînt folosiți greșit în vorbirea curentă, nu comentez motivele, asta nu înseamnă că o să dea prost folosirea corectă a termenului în traducere, chit că trebuie să faci o mică paranteză explicativă.
Da, numeric este termenul corect. Am făcut automatica și la nici o materie din facultate nu am întîlnit termenul de digital (calcul numeric, dispozitive numerice, etc.). Dar, poate pentru publicul larg se poate accepta și digital ca alernativă tolerată.
M-am ocupat de mai bine de 2 ani de salvgardarea datelor din intreprindere și pot să mă pronunț în cunoștință de cauză în domeniu. A salva, cum am mai spus, înseamnă a înregistra datele din memorie într-un fișier local. Cred că "Salvează" și "Salvează ca" se pot înlocui cu termeni mai clari de genul "Înregistrează" sau "Înregistrează ca" (este o sugetsie, nu impun nimic). A salvgarda, sau "a face backup" sau copii de siguranță înseamnă a crea copii suplimentare, ale fișierelor locale existente, pe medii de stocare externe (discuri dure, unități de bandă, CD/DVD, NAS, etc.).
Nu am nimic cu "a crea copii de siguranță" dar mai degrabă pun asta în parateza explicativă sau infobula termenului a salvgarda. A salvgarda este un termen propriu și corect pentru "backup" și nu se poate intra în polemici ca pentru filă și altele. Într-adevăr, ca să-l găsesc a trebuit să apelez la dictționar, dar asta nu cred că ar fi o piedică pentru utilizatorul final de a-și însuși un termen coret cu explicația de rigoare.
În data de Ma, 30-12-2008 la 16:35 +0100, Florin Cătălin RUSSEN a scris:
> Dacă anumiți termeni sînt folosiți greșit în vorbirea curentă, nu > comentez motivele, asta nu înseamnă că o să dea prost folosirea > corectă a termenului în traducere, chit că trebuie să faci o mică > paranteză explicativă.
> Da, numeric este termenul corect. Am făcut automatica și la nici o > materie din facultate nu am întîlnit termenul de digital (calcul > numeric, dispozitive numerice, etc.). Dar, poate pentru publicul larg > se poate accepta și digital ca alernativă tolerată.
«Digital» nu este o alternativă tolerată, este standardul de-facto. Știu că pentru cineva care trăiește în Franța, asta sună puțin ciudat, dar la fel de ciudat sună și pentru noi termenul «numerique» ori românescul «numeric», chiar dacă este un termen folosit (încă?) în medii academice.
> Nu am nimic cu "a crea copii de siguranță" dar mai degrabă pun asta în > parateza explicativă sau infobula termenului a salvgarda. A salvgarda > este un termen propriu și corect pentru "backup" și nu se poate intra > în polemici ca pentru filă și altele. > Într-adevăr, ca să-l găsesc a trebuit să apelez la dictționar, dar > asta nu cred că ar fi o piedică pentru utilizatorul final de a-și > însuși un termen coret cu explicația de rigoare.
Din păcate în relația traducător-utilizator, rostul nostru este mult mai umil. Suntem departe de o poziție din care să impunem un termen sau altul, nici măcar cei ce fac localizarea sistemului de operare dominant nu-s în poziția asta în România, pentru că cei mai mulți utilizatori nu folosesc soft localizat.
Prin urmare, ce se întâmplă când un traducător vine cu inovații lingvistice și sfidează vorbirea curentă:
* varianta blândă: localizarea devine greu de înțeles, utilizatorul avansat renunță la ea din cauza că e frustrant de folosit, iar cel începător are probleme în a corela ce vede el pe ecran cu ce-i spune la telefon singura persoană din familie care se pricepe la calculatoare
* varianta dură: localizarea stârnește hohote de râs și traducătorii ajung ținta a tot felul de glume mai mult sau mai puțin reușite. Am văzut și auzit asemenea glume în ultimii 10 ani în tot felul de situații, de la dialoguri auzite în treacăt și până la articole în reviste IT românești.
Înainte de a posta, vă rugăm să actualizați porecla pe pagina setări de subscripție.
Nu aveți permisiunea necesară pentru a posta.
Subiectul discuției a fost schimbat la "neologisme vs romgleză (fost: [diacritice] Re: backup ar fi copie de siguranță sau copie de rezervă ?)" de Florin Cătălin RUSSEN
Dragule, dacă utilizatorii români vorbesc așa asta înseamnă că traducerile vor lua mai mult timp să fie acceptate de utilizatori și că ani de zile au lipsit versiuni localizate. În plus unde mai pui că, fiin o limbă tânără în infornatică, unii termeni nu întrunesc unanumitatea traducătorilor. Înțelept este să se meargă progresiv în traducerea termenilor vs păstrarea unora în original.
Și nu trebuie să uităm, utilizatorii îi avem așa cum îi educăm. Nu cred că s-u plîns mulți de traducerea lui Windosws XP și Vista în afară de unii de pe lista de aici. Și nici nu cred că sînt mulți care au scris lui Microsoft cu sugestii de îmbunătățire. Moralitate: utilizatorul înghite ce-i dai!
Reversul medaliei este că dacă ai utilizatori prost educați (greșeli de exprimare, maneliști, vocabular redus, low IQ și altele) și pretinzi ca traducerea să fie la nivelul lor, atunci ea va fi la nivelul lor :)
Șansa lor este că toți cei de aici și-au fixat ca obiectiv, să facă traduceri de bună calitate.
Ca o mică paranteză, nu sînt de acord cu filă și suplimente în Firefox, dar continui să-l folosesc pentru că este în limba română și restul traducerii este foarte bună. Poate cu timpul vor revenii asupra acestor termeni și-i vor revizui.
Înainte de a judeca succesul la public a unei distribuții sau programe localizate mai întîi ele trebuie să existe. Problema noastră mare este că aceste nu există în număr așa de mare. Odată ce sînt făcute, ele pot fi revizuite și ameliorate, este mai ușor pe urmă :)
On Tue, 30 Dec 2008 17:08:18 +0100, Florin Cătălin RUSSEN wrote: > Și nu trebuie să uităm, utilizatorii îi avem așa cum îi educăm. Nu > cred că s-u plîns mulți de traducerea lui Windosws XP și Vista în > afară de unii de pe lista de aici. Și nici nu cred că sînt mulți care > au scris lui Microsoft cu sugestii de îmbunătățire.
Nu, nu stă nimeni să se plângă, pentru că este mult mai simplu: utilizatorii refuză direct utilizarea Windows-ului tradus, nu stă nimeni să piardă vremea.
Iar acolo sugestii de îmbunătățire nu se iau în considerare decât din an în paște când se îndură pașa, în cadru organizat, îți aștepți cuminte rândul și te înscrii la cuvânt. În genul ăsta http://members.microsoft.com/wincg/localPage/mtcf_default.aspx?lgid=r... Nu contează că acolo nu sunt decât vreo 50 de termeni din care mulți n-au pus probleme niciodată (nu-i așa, e o mare realizare că acum s-a aflat cum trebuie tradus busy, category, sau pager) iar imbecilitatea aia cu revocare pare că va rămâne așa pe vecie. Ei au făcut un efort măreț și ne-au ascultat, ce mai vrem acum ?
On 30 Dec 2008, 00:17, Adi Roiban <a...@roiban.ro> wrote:
> Deasemenea pot spune că românii sunt mult mai primitori decât francezii
> și au preluat foarte multe neologiste sub formă de romgleză/neologisme,
> mai ales în domeniul IT.
Românii nu-s mai primitori în ce privește limba, sînt doar mai leneși
(nu vor să caute în dicționar) și mai talentoși (adică le place să-și
dea talente că știu limbi străine, deși această cunoaștere se
limitează de cele mai multe ori doar la cuvinte învățate
papagalicește).
> Dacă traducem tot, ajungem să nu mai știm ce e una și ce e altă și nici
> nu mai putem găsi ajutor pe net.
De ce nu se întîmplă la fel cu francezii, nemții, spaniolii, ungurii
și toți ceilalți ? Ei cum de știu ce e una și ce e cealaltă ? Sînt
cumva mai deștepți ca românii, care din cauză că sînt mai prostuți de
felul lor trebuie să maimuțărească engleza ?
> De multe ori un cuvânt tradus aiurea poate determina o personă să nu mai
> folosească aplicațiile traduse iar în cazul acesta nu e nimeni în
> câștig.
> Efectul de rețea (network effect) ne influențează pe toți și în funcție
> de calitatea traducerilor acesta poate să fie în favoare sau defavoarea
> noastră.
Asta e imposibil. Nu se supără nimeni pentru un cuvînt și chiar dacă
se supără nu va renunța să folosească traduceri. Chiar așa de labili
psihic să fie românii ? Chiar așa de ușor să le sară țandăra și să se
supere pe tot și toate ? Nu e o caracteristică a românilor, ei sînt
mai degrabă dispuși să îndure orice, cu orice preț, fără să schițeze
nici cel mai mic gest de revoltă.
Efectul de rețea e nul atunci cînd vine împotriva stării de
normalitate. Iar normalitatea înseamnă folosirea softurilor în limba
folosită zi de zi, nu într-o limbă străină.
On 30 Dec 2008, 17:55, Mișu Moldovan <du...@gnome.ro> wrote:
> Prin urmare, ce se întâmplă când un traducător vine cu inovații
> lingvistice și sfidează vorbirea curentă:
> * varianta blândă: localizarea devine greu de înțeles, utilizatorul
> avansat renunță la ea din cauza că e frustrant de folosit, iar cel
> începător are probleme în a corela ce vede el pe ecran cu ce-i spune la
> telefon singura persoană din familie care se pricepe la calculatoare
> * varianta dură: localizarea stârnește hohote de râs și traducătorii
> ajung ținta a tot felul de glume mai mult sau mai puțin reușite. Am
> văzut și auzit asemenea glume în ultimii 10 ani în tot felul de
> situații, de la dialoguri auzite în treacăt și până la articole în
> reviste IT românești.
E doar o presupunere care nu ia în calcul și varianta opusă, că
utilizatorul acceptă orice traducere, chiar dacă e proastă (cazul
Windows Vista, vîndut în română în număr foarte mare). Vorbirea
curentă despre calculatoare implică englezisme la greu, dar asta e o
stare de anormalitate. Bine ai zis că e vorba de utilizatorul AVANSAT
care se supără pe traducere, dar el oricum nu acceptă traducerea din
principiu și se comportă ca un copil răsfățat căruia nu-i poate face
nimeni pe plac. Utilizatorul începător are la dispoziție nu numai
telefonul, ci și cartea. Există multe cărți traduse în română despre
calculatoare, inclusiv unele pentru începători. Cine vrea cu adevărat
să învețe să folosească calculatorul nu mai e de mult la cheremul
cunoscuților care posedă cunoștințe avansate în acest domeniu.
Localizarea bună (traducerea corectă) nu are cum să stîrnească hohote
de rîs, poate doar de la unii care vor cu tot dinadinsul să
discrediteze conceptul de localizare în română. Articole în revistele
românești ? Aș vrea să aud și eu de un asemenea articol. N-am mai luat
o revistă de vreo 2 ani, de cînd am internet de mare viteză. Dar
înainte luam regulat Chip și XtremPC și n-am dat niciodată peste
articole unde să se rîdă de localizarea softurilor, pentru că nu au
existat articole despre treaba asta (cu excepția celor 2 din Chip
despre localizările XP și Vista, care erau în mod sigur plătite de MS
pentru că erau suspect de pozitive pentru halul de traducere făcută de
MS). M-am mai uitat totuși în ultimii 2 ani pe colecțiile de reviste
scoase ca PDF-uri și puse în mod oficial pe internet sau pe CD-uri. N-
am văzut nici un articol unde să se ironizeze localizarea softurilor,
am dat doar de situații în care se amintea că ea există și atît. În
revistele românești problematica localizării este ignorată cu
desăvîrșire, printr-o decizie luată în mod voluntar de ziariști, care
vor să pară mai deștepți decît sînt în realitate.
|
