On 30 Dec 2008, 22:14, Cristian Secară <or...@secarica.ro> wrote:
> Nu, nu stă nimeni să se plângă, pentru că este mult mai simplu:
> utilizatorii refuză direct utilizarea Windows-ului tradus, nu stă
> nimeni să piardă vremea.
Utilizatorii nu refuză folosirea Windows-ului tradus dacă au nevoie de
calculator și nu știu engleza, numărul celor care folosesc Windows
tradus e în continuă creștere. Asta e și din cauză că mulți au ajuns
în contact cu calculatoare care nu au Windows în engleză (în Spania,
Franța, Italia) și nu li se pare deloc ciudat să vadă Windows în
română, ba chiar îl preferă celui în engleză pentru că româna seamănă
cu spaniola, franceza sau italiana și se descurcă mai bine dacă nu
știu engleza dar știu una din acele limbi.
O dovadă că folosirea SO tradus e în creștere e și numărul celor care
caută pe internet soluții de instalare a interfeței în română pe
calculatoare cumpărate cu Vista în spaniolă sau italiană. De exemplu e
un mic articol despre asta pe un blog despre calculatoare care apare
dacă te apuci să cauți despre Vista în română cu Google.
Articolele de pe blog au o medie de 100 de afișări, dar ăsta despre
Vista în română are vreo 6700 de afișări, ceea ce în mod clar datorat
vizitatorilor veniți de pe Google care au căutat informații despre
trecerea la interfața în română. Asta înseamnă mai mult de 200 de
vizitatori pe săptămînă pentru această pagină, așa cum reiese din
statistica paginilor de intrare furnizată de Trafic.ro:
Se pare că la calculatoarele date gratis de la guvern pentru liceeni a
fost instalată Vista Business în română, poate confirmă cineva
informația asta pe care am văzut-o pe Softpedia. Deci numărul celor
care vor folosi SO în română va crește (nu cred că se vor apuca mulți
să șteragă SO preinstalat ca să instaleze unul pirat pe calculatorul
care e proprietatea școlii).
> Iar acolo sugestii de îmbunătățire nu se iau în considerare decât din
> an în paște când se îndură pașa, în cadru organizat, îți aștepți cuminte
> rândul și te înscrii la cuvânt. În genul ăstahttp://members.microsoft.com/wincg/localPage/mtcf_default.aspx?lgid=r...
> Nu contează că acolo nu sunt decât vreo 50 de termeni din care mulți
> n-au pus probleme niciodată (nu-i așa, e o mare realizare că acum s-a
> aflat cum trebuie tradus busy, category, sau pager) iar imbecilitatea
> aia cu revocare pare că va rămâne așa pe vecie. Ei au făcut un efort
> măreț și ne-au ascultat, ce mai vrem acum ?
Microsoft s-ar mobiliza și ar face traduceri mai bune dacă s-ar
protesta masiv (mii de utilizatori plătitori) sau ar primi observații
de la nivel oficial (Ministerul Educației, că de la Academuie nu e
nici o speranță, ăia de acolo se uită doar la TV, de calculator nu se
ating).
> Localizarea bună (traducerea corectă) nu are cum să stîrnească hohote > de rîs, poate doar de la unii care vor cu tot dinadinsul să > discrediteze conceptul de localizare în română. Articole în revistele > românești ? Aș vrea să aud și eu de un asemenea articol.
Primul lucru care îmi vine în minte e pagina din Chip cu capturi de ecran haioase. Nu știu dacă mai există în prezent, acum 8-12 ani era pe la sfârșitul revistei. La un moment dat, prin 2000-2001 cred, au inclus o captură de ecran din Gnome 1.4 în care apăreau niște texte cu „aplicația prăbușită” sau ceva de genul ăsta. Nu era traducerea mea, dar mi-a venit să intru în pământ de rușine când am văzut imaginea și am citit textul alăturat.
On 2 Ian, 15:07, Mișu Moldovan <du...@gnome.ro> wrote:
> Primul lucru care îmi vine în minte e pagina din Chip cu capturi de
> ecran haioase. Nu știu dacă mai există în prezent, acum 8-12 ani era
> pe la sfârșitul revistei. La un moment dat, prin 2000-2001 cred, au
> inclus o captură de ecran din Gnome 1.4 în care apăreau niște texte cu
> „aplicația prăbușită” sau ceva de genul ăsta. Nu era traducerea mea,
> dar mi-a venit să intru în pământ de rușine când am văzut imaginea și am
> citit textul alăturat.
Dar de ce să-ți fie rușine ? "Crashed application" nu se poate traduce
cu "aplicație prăbușită", în sensul de "căzută" (așa cum cade lumina
electrică) ? Trebuie musai folosit o expresie fără sare și piper ca
"aplicație defectată" ? Sau una greșită, ca "aplicație
blocată" ("crash" nu e sinonim cu blocarea, uneori aplicația se
închide automat, nu se blochează), așa cum se dă în dicționarul Ro-En
mai jos ?
Ultimii care ar putea să-și permită să rîdă ar fi ziariștii de la
revistele de calculatoare. Ei și-au luat salariile scriind despre
calculatoare în română, că dacă era să scrie în engleză nu făcea nici
unul din ei față. Cu toate astea sînt primii care să strîmbe din nas
la softurile în română. Păi dacă aveau cît de cît minte s-ar fi luptat
să fie folosite softuri în română și să se creeze o terminologie în
română, ca lumea să le cumpere revistele și după răspîndirea accesului
ieftin la internet. Cine din cei care s-au obișnuit cu softurile sau
jocurile în engleză mai are nevoie acum de revistele în română, cînd
internetul e plin de tutoriale, teste, articole în engleză mai bune
decît cele din revistele românești? Nimeni, dovadă tirajul în cădere
liberă al acestor reviste, în timp ce numărul utilizatorilor de
calculatoare e în creștere continuă.
Ziariștii ar fi putut să dea și o mînă de ajutor la traduceri sau
măcar la corectarea greșelilor catastrofale făcute de MS. N-au făcut-o
și asta ar putea să-i coste scump. Au promovat ca proștii limba
engleză în condițiile în care ei scriu în română. Acum ar trebui s-o
dea la-ntors dacă ar avea ceva minte. O vor face ? Tot ce e posibil,
mai ales cînd o să vadă retururile de anul ăsta.
On Fri, 2 Jan 2009 06:01:43 -0800 (PST), Sorin Stanciu wrote: > Dar de ce să-ți fie rușine ? "Crashed application" nu se poate traduce > cu "aplicație prăbușită", în sensul de "căzută" (așa cum cade lumina > electrică) ?
Se poate traduce și așa dar intră la categoria ridicol, pentru că în realitate nu se vorbește niciodată așa. Dacă s-ar vorbi așa, nu ar fi cu nimic ridicol.
Prăbușire este asociat cu o probușire mecanică (un avion, on om pe stradă) și nici măcar întotdeauna (mi-a căzut paharul de pe masă și s-a spart, dar nu zic niciodată că s-a prăbușit paharul de pe masă).
> Trebuie musai folosit o expresie fără sare și piper ca "aplicație > defectată" ?
Nu știu dacă asta este traducerea corectă în cazul nostru (în viața de zi cu zi aud/vorbesc că s-a crășuit aplicația, eventual s-a închis neașteptat, sau a avut o eroare fatală, sau s-a dus dracu'), dar prăbușit sună aiurea și cred că aș face mișto și eu de asta.
Ce să-i fac dacă așa e limba asta a noastră ? Este o limbă blocată în capul nostru (probabil), de vreme ce nu pot să creez simplu variante de tip legătură cu a legăturá, sau clic cu a clicá decât eventual după ani de discuții pe forumuri gen Pruteanu sau mai știu eu care.
„Traducere corectă” nu înseamnă întotdeauna literă de dicționar, trebuie un oarecare discernământ și adaptare. Despre ce spuneai cu un mesaj în urmă că „Localizarea bună (traducerea corectă) nu are cum să stîrnească hohote de rîs” ba da, are, iar acel exemplu (rar întâlnit, probabil că azi deloc) este un caz de acest fel. La fel ca și aia cu fursecul.
> Ziariștii ar fi putut să dea și o mînă de ajutor la traduceri sau > măcar la corectarea greșelilor catastrofale făcute de MS.
Nu știu care sunt traducerile alea catastrofale făcute de MS. Poți să exemplifici cu proporția corectă ? Când spun despre ceva că este catastrofal înseamnă că (mult) mai mult de jumătate din acel ceva este groaznic.
Și în general zic să separi ce dorința de realitate.
Tot dintr-un mesaj de-al tău „Românii nu-s mai primitori în ce privește limba, sînt doar mai leneși (nu vor să caute în dicționar) și mai talentoși (adică le place să-și dea talente că știu limbi străine, deși această cunoaștere se limitează de cele mai multe ori doar la cuvinte învățate papagalicește).”.
Posibil. Și cum vrei să corectezi situația asta ? Traducând pe backup cu salvgardare ? Eu prefer să accept situația și să traduc backup cu copie de siguranță (pentru că sună natural și nu necesită dicționar), sau chiar cu backup (pentru că așa se vorbește) poate scris becap (cine știe cum va fi în viitor). De vreme ce în DEX la majoritatea covârșitoare a cuvintelor scrie că „din limba X”, nu văd ce ar trebui oprit acum brusc fenomenul de import de cuvinte, mai ales când forța cu care se importă anumite concepte noi este uriașă (nu cuvinte ! conceptele noi cer cuvinte noi, nu invers).
> On 2 Ian, 15:07, Mișu Moldovan <du...@gnome.ro> wrote: > > Primul lucru care îmi vine în minte e pagina din Chip cu capturi de > > ecran haioase. Nu știu dacă mai există în prezent, acum 8-12 ani era > > pe la sfârșitul revistei. La un moment dat, prin 2000-2001 cred, au > > inclus o captură de ecran din Gnome 1.4 în care apăreau niște texte cu > > „aplicația prăbușită” sau ceva de genul ăsta. Nu era traducerea mea, > > dar mi-a venit să intru în pământ de rușine când am văzut imaginea și am > > citit textul alăturat.
> Dar de ce să-ți fie rușine ? "Crashed application" nu se poate traduce > cu "aplicație prăbușită", în sensul de "căzută" (așa cum cade lumina > electrică) ? Trebuie musai folosit o expresie fără sare și piper ca > "aplicație defectată" ? Sau una greșită, ca "aplicație > blocată" ("crash" nu e sinonim cu blocarea, uneori aplicația se > închide automat, nu se blochează), așa cum se dă în dicționarul Ro-En > mai jos ?
On 2 Ian, 16:58, Cristian Secară <or...@secarica.ro> wrote:
> Se poate traduce și așa dar intră la categoria ridicol, pentru că în
> realitate nu se vorbește niciodată așa. Dacă s-ar vorbi așa, nu ar fi cu
> nimic ridicol.
Eu nu văd nimic ridicol în traducerea lui "crash" cu "prăbușire".
Modul cum vorbește lumea nu poate fi nicidecum un criteriu pentru o
traducere corectă, altfel ar trebui umplute programele traduse cu
search-uri și tool-uri.
> Prăbușire este asociat cu o probușire mecanică (un avion, on om pe
> stradă) și nici măcar întotdeauna (mi-a căzut paharul de pe masă și
> s-a spart, dar nu zic niciodată că s-a prăbușit paharul de pe masă).
Prăbușirea nu e asociată numai cu căderea fizică. Există și un sens
figurat, care e foarte folosit în limbajul obișnuit. Se poate spune
despre un om că s-a prăbușit fizic sau psihic, iar asta nu înseamnă că
a căzut pe jos (cădere în spațiu) sau că a dat în mintea copiilor
(cădere în timp). Sensul este cel de "decădere", de trecere de la o
stare bună la una rea. Așa e și la softuri, se trece de la o stare de
funcționalitate la una de nefuncționalitate. Softul s-a prăbușit, a
decăzut funcțional.
> Nu știu dacă asta este traducerea corectă în cazul nostru (în viața de
> zi cu zi aud/vorbesc că s-a crășuit aplicația, eventual s-a închis
> neașteptat, sau a avut o eroare fatală, sau s-a dus dracu'), dar
> prăbușit sună aiurea și cred că aș face mișto și eu de asta.
Culmea e că termenul "crășui" seamănă cu "prăbuși", ambele au literele
RĂUȘI, ceea ce e încă un argument în favoarea acceptării termenului
românesc existent, nu a celui adaptat, pentru că termenul românesc
oferă și o imagine mentală a fenomenului denumit de el.
> Ce să-i fac dacă așa e limba asta a noastră ? Este o limbă blocată în
> capul nostru (probabil), de vreme ce nu pot să creez simplu variante de
> tip legătură cu a legăturá, sau clic cu a clicá decît eventual după ani
> de discuții pe forumuri gen Pruteanu sau mai știu eu care.
Corect, problema e în capul românilor, nu în limbă. Ea e capabilă de
evoluție după cum o dictează vremurile, însă e împiedicată de
mentalitatea unora din vorbitorii ei, pe care nu-i deranjează totuși
să împrumute cuvinte din alte limbi. E ca și cum românii n-ar avea
încredere în capacitatea lor de creație și se văd obligați să preia
ceea ce creează alții. "A clica" o să se impună dacă va fi folosit în
traduceri, e mult mai frumos și mai scurt decît "a da/face clic".
> „Traducere corectă” nu înseamnă întotdeauna literă de dicționar,
> trebuie un oarecare discernămînt și adaptare. Despre ce spuneai cu un
> mesaj în urmă că „Localizarea bună (traducerea corectă) nu are cum să
> stîrnească hohote de rîs” ba da, are, iar acel exemplu (rar întîlnit,
> probabil că azi deloc) este un caz de acest fel.
> La fel ca și aia cu fursecul.
Rîsul e o chestie care trece repede, nimeni nu rîde la nesfîrșit de
aceeași glumă. Ce să mai vorbim de un termen mai neobișnuit. în cazul
lui, rîsul (dacă va exista) o să treacă și mai repede... Nu rîde
nimeni de "pană" la mașini, deși e un produs animalier. Îmi și
închipui acum 100 de ani discuția dintre adepții și adversarii lui
"pană", unde în mod sigur unul din argumente a fost stîrnirea rîsului
de către acest cuvînt. În franceză "panne" nu înseamnă "pană", acolo
la pană i se zice "plume", deci în franceză termenul nu e rizibil. Dar
pînă la urmă termenul a fost adoptat în română și azi nu se mai
gîndește nimeni la păsări cînd aude de pană la o mașinărie. Să fi avut
mai multă minte românii din anul 1900, decît cei din anul 2008 ? Sau
erau mai serioși, mai puțin predispuși la miștouri ? Sau erau mai
toleranți cu adaptările ce păstrau caracterul limbii române de a se
citi cum se scrie ? Inginerii mecanici ori șoferii de atunci nu se
simțeau lezați în amorul propriu că repară, respectiv produc "pene",
termen care i-ar face pe neștiutori să rîdă de ei ? De ce oare
programatorii sau utilizatorii de azi s-ar simți lezați în prestigiul
lor de un termen ca "prăbușire" ? Cum de atunci s-a trecut peste acest
rîs potențial, iar acum nu se mai poate asta ? Poate că e doar o
impresie că un termen care stîrnește rîsul în prima instanță nu va fi
adoptat după trecerea veseliei inițiale... Să ajungă terminologia la
cheremul băieților (foarte) veseli, care preferă numai termeni
incolori, inodori și (mai ales) deprimanți ?
> Nu știu care sînt traducerile alea catastrofale făcute de MS.
> Poți să exemplifici cu proporția corectă ? Cînd spun despre ceva că
> este catastrofal înseamnă că (mult) mai mult de jumătate din acel
> ceva este groaznic.
Proporția de traduceri greșite la MS este de 70%, pentru că la
termenii aleși anapoda se adaugă exprimarea care te face să te
scarpini în cap și să te întrebi la ce școală au învățat româna
traducătorii ăia și mai ales cum reușesc să se înțeleagă cu cei din
jurul lor.
Exemple din Vista (Panoul de Control, acolo e jalea cea mare). Între
steluțe sînt comentariile mele.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Activare BlocareClic
*e scris legat, în afară de faptul că nu se prea înțelege nimic dintr-
o expresie formată din trei substantive unul după altul*
Dacă aplicați Control Parental unei persoane care nu este în această
listă, creați un cont de utilizator nou pentru a fi utilizată de către
aceasta.
*este și un dezacord flagrant în această frază neinteligibilă*
Butoane controlere de joc instalate
*telegrafia lovește din nou*
Modificați modul de aranjare a paginilor web în file
*o filă are două pagini, despre ce aranjare e vorba ? a, taburi, pe
numele lor moziliano-microsoftian, file*
Adăugați limbile utilizate pentru a citi site-uri web în ordinea
preferinței. Adăugați-le doar pe cele necesare deoarece unele
caractere pot fi utilizate pentru a se da drept site-uri web în alte
limbi.
*traducătorii MS n-au învățat la școală importanța așezării cuvintelor
în propoziții în așa fel încît să iasă ceva inteligibil (deși aveau
spațiu destul pentru asta).
etc., etc., etc.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
> Posibil. Și cum vrei să corectezi situația asta ? Traducînd pe backup cu
> salvgardare ?
> Eu prefer să accept situația și să traduc backup cu copie de
> siguranță (pentru că sună natural și nu necesită dicționar), sau chiar
> cu backup (pentru că așa se vorbește) poate scris becap (cine știe cum
> va fi în viitor). De vreme ce în DEX la majoritatea covîrșitoare a
> cuvintelor scrie că „din limba X”, nu văd ce ar trebui oprit acum brusc
> fenomenul de import de cuvinte, mai ales cînd forța cu care se importă
> anumite concepte noi este uriașă (nu cuvinte ! conceptele noi cer
> cuvinte noi, nu invers).
În general prin promovarea traducerilor cu cuvinte românești care au
aceeași capacitate de a forma verbe ca și acelea englezești.
Salvgardare e un astfel de exemplu. Ar merge și "copie de siguranță/
rezervă", dar verbul iese enorm: "fă copie de siguranță = 21 de
caractere cu tot cu spații", față de "salvgardează = 12 caractere".
"Becap" nu cred că va fi acceptat, deși ar face "becapează = 9
caractere". Și "salvgardare" e un cuvînt importat, dar are avantajul
că are și un sens care poate fi reținut imediat, "gardare" generînd în
mod intuitiv asocierea cu "păstrare/protejare".
E elegantă, nimic de zis, dar e imprecisă, deci cam nepotrivită.
Din ce am văzut eu se traduce "crash" cu "terminare prematură". Pe
Windows se întîlnesc și dispariții bruște (terminări) ale
aplicațiilor, dar se întîlnesc și înghețări, adică încremeniri ale
aplicațiilor, care nu se termină, stau bine-mersi și mănîncă resurse
cu polonicul, dar nu se lasă comandate, așa că trebuie terminate
manual din managerul de procese.
Apoi se traduce "crash report" cu "raport de eroare". Nici asta nu
prea merge, "eroare" se potrivește mai bine cu "bug", deși probabil că
bug ar trebui lăsat așa, e mai sugestiv. O aplicație poate să producă
erori (de exemplu să coloreze un text în loc de a-l sublinia), dar să
nu aibă alte probleme de funcționare, adică să nu dispară sau să
înghețe. "Crash-ul" e mai mult decît "eroare", e "catastrofă", e
dispariție totală a funcționalității.
> Și Sorine, dacă se poate, mai multă localizare, mai puțină
> politică... :)
Touché ! (sau tușat ?)
E totuși uichend, un pic de politică lingvistică antrenantă pentru
creșterea productivității maselor de traducători nu strică. Între două
calupuri de șiruri traduse se mai aruncă și cîte-o privire pe
Diacritice, în scop de documentare, bineînțeles, nimeni nu s-ar gîndi
la ceva recreativ...
On Fri, 2 Jan 2009 09:57:23 -0800 (PST), Sorin Stanciu wrote:
(punctual doar la asta, la restul este totul prea relativ pentru a putea trage o linie)
> Proporția de traduceri greșite la MS este de 70%, pentru că la > termenii aleși anapoda se adaugă exprimarea care te face să te > scarpini în cap și să te întrebi la ce școală au învățat româna > traducătorii ăia și mai ales cum reușesc să se înțeleagă cu cei din > jurul lor.
> Exemple din Vista [...]
Cu termenii nu prea ai dreptate, proporțional vreau să spun. Cu exprimarea, da, ai dreptate, pe ansamblu este vomitivă. Din ce știu eu (sau în tot cazul așa era la XP) există un singur lingvist care supervizează totul, iar acela este (sau era) prin Irlanda.
Ce spuneai mai devreme despre vânzări, este parțial adevărat: MS Office în română (de exemplu) este mai ieftin decât cel în engleză, așa că proporția de licențe vândute în română vs. în engleză nu se poate judeca pe baza preferințelor lingvistice, chit că ar putea și să coincidă (iar hacul acela pentru instalarea unui pachet lingvistic la Viste sub-corporate rămâne totuși ceva ilegal și nu se poate trage o concluzie uniformă).
> E elegantă, nimic de zis, dar e imprecisă, deci cam nepotrivită.
> Din ce am văzut eu se traduce "crash" cu "terminare prematură". Pe > Windows se întîlnesc și dispariții bruște (terminări) ale > aplicațiilor, dar se întîlnesc și înghețări, adică încremeniri ale > aplicațiilor, care nu se termină, stau bine-mersi și mănîncă resurse > cu polonicul, dar nu se lasă comandate, așa că trebuie terminate > manual din managerul de procese.
Bug-buddy nu generează un „crash report” decât dacă o aplicație GNOME crapă. Atunci când o aplicație GNOME nu mai răspunde, ea rămâne în memorie, nu se termină, ba de regulă rămâne vizibilă și fereastra, doar că nu se mai reîmprospătează conținutul. Deci „terminare prematură” se referă doar la situații în care aplicația chiar se termină cum nu trebuie.
> Apoi se traduce "crash report" cu "raport de eroare". Nici asta nu > prea merge, "eroare" se potrivește mai bine cu "bug", deși probabil că > bug ar trebui lăsat așa, e mai sugestiv. O aplicație poate să producă > erori (de exemplu să coloreze un text în loc de a-l sublinia), dar să > nu aibă alte probleme de funcționare, adică să nu dispară sau să > înghețe. "Crash-ul" e mai mult decît "eroare", e "catastrofă", e > dispariție totală a funcționalității.
Am folosit „raport de eroare” doar pentru „bug report”, iar unde era „crash report”, i-am zis doar „raport” pentru că e evident despre ce e vorba, e un raport generat automat când crapă o aplicație GNOME. Sau mi-a scăpat pe undeva și nu văd acuma?
On 2 Ian, 20:28, Cristian Secară <or...@secarica.ro> wrote:
> Cu termenii nu prea ai dreptate, proporțional vreau să spun.
> Cu exprimarea, da, ai dreptate, pe ansamblu este vomitivă. Din ce știu
> eu (sau în tot cazul așa era la XP) există un singur lingvist care
> supervizează totul, iar acela este (sau era) prin Irlanda.
Eu mă întreb de ce nu se autosesizează nici un lingvist din România,
eventual unul de la Institutul de Lingvistică. Acum vreo lună a fost
difuzată în școli o broșură (făcută în colaborare de IL și CNA) de
promovare a scrisului și vorbitului corect, unde erau prezentate
erorile de ortografie și de exprimare făcute în mod curent de către
televiziuni.
Cum se face că traducerile MS făcute pentru XP, Vista și Office trec
pe sub radarul IL, deși sînt probabil prezente în foarte multe școli
și instituții de stat ? Mister cu parfum de sponsorizare...
> Ce spuneai mai devreme despre vînzări, este parțial adevărat: MS
> Office în română (de exemplu) este mai ieftin decît cel în engleză, așa
> că proporția de licențe vîndute în română vs. în engleză nu se poate
> judeca pe baza preferințelor lingvistice, chit că ar putea și să
> coincidă (iar hacul acela pentru instalarea unui pachet lingvistic la
> Viste sub-corporate rămîne totuși ceva ilegal și nu se poate trage o
> concluzie uniformă).
Și totuși pentru cineva care nu știe engleza, un SO sau o suită Office
sînt mult mai accesibile într-o română fie ea și "decăzută/crășuită"
decît în engleză. Tendința de a folosi SO și softuri în română e
perceptibilă, calculatoarele au ajuns să fie prezente în foarte multe
case și lumea de toate vîrstele probabil preferă să învețe să
folosească calculatorul cît mai rapid, de aceea sare peste învățarea
prealabilă a englezei, care nu mai e socotită în ziua de azi o
precondiție absolut necesară.
On 2 Ian, 20:39, Mișu Moldovan <du...@gnome.ro> wrote:
> Am folosit „raport de eroare” doar pentru „bug report”, iar unde era
> „crash report”, i-am zis doar „raport” pentru că e evident despre ce e
> vorba, e un raport generat automat cînd crapă o aplicație GNOME. Sau
> mi-a scăpat pe undeva și nu văd acuma?
Nu ți-a scăpat, inițial m-am uitat rapid pe text și am confundat
traducerea lui "bug report" cu cea a lui "crash report".
Totuși în traducere apare la un moment dat o asociere a lui "eroare"
atît cu "crash", cît și cu "bug".
Înainte de a posta, vă rugăm să actualizați porecla pe pagina setări de subscripție.
Nu aveți permisiunea necesară pentru a posta.
Subiectul discuției a fost schimbat la "neologisme vs romgleză (fost: [diacritice] Re: backup ar fi copie de siguranță sau copie de rezervă ?)" de Adi Roiban
În data de Ma, 30-12-2008 la 17:08 +0100, Florin Cătălin RUSSEN a scris:
> Înțelept este să se meargă progresiv în traducerea termenilor vs > păstrarea unora în original.
Înțelept este să traduci progresiv. Negiob este să păstrezi o parte din cuvinte netraduse.
Ce vrei să zici prin progresiv?
> Și nu trebuie să uităm, utilizatorii îi avem așa cum îi educăm. Nu > cred că s-u plîns mulți de traducerea lui Windosws XP și Vista în > afară de unii de pe lista de aici. Și nici nu cred că sînt mulți care > au scris lui Microsoft cu sugestii de îmbunătățire. Moralitate: > utilizatorul înghite ce-i dai!
Nu știu alți cum sunt, dar eu nu sunt educator sau traducător autorizat. Traduc programe libere în timpul liber ca părinții mei să poate folosi mai ușor calculatorul.
Există școli, licee, universități în care persoanele se formează și se educă.
> Reversul medaliei este că dacă ai utilizatori prost educați (greșeli > de exprimare, maneliști, vocabular redus, low IQ și altele) și > pretinzi ca traducerea să fie la nivelul lor, atunci ea va fi la > nivelul lor :) > Șansa lor este că toți cei de aici și-au fixat ca obiectiv, să facă > traduceri de bună calitate.
Referitor la corectitudine, parcă se discuta pe listă de traduceri făcute intenționat greșit, folosind „î” în loc de „â”.
> Ca o mică paranteză, nu sînt de acord cu filă și suplimente > în Firefox, dar continui să-l folosesc pentru că este în limba română > și restul traducerii este foarte bună. Poate cu timpul vor revenii > asupra acestor termeni și-i vor revizui.
Firefox este program liber și poți corecta greșelile chiar tu. Nu trebuie să aștepți după mila unei firme. Dacă folosești GNOME, poți trece pe Epiphany. Recomand a doua variantă :).
> Înainte de a judeca succesul la public a unei distribuții sau programe > localizate mai întîi ele trebuie să existe. Problema noastră mare este > că aceste nu există în număr așa de mare. Odată ce sînt făcute, ele > pot fi revizuite și ameliorate, este mai ușor pe urmă :)
Dacă la început sunt făcute sub o formă ce nu este acceptată de utilizatori va fi mai greu să convingi utilizatorii să revină.
Utilizatorii folosesc programele într-o limbă sau alta în funcție de ușurința de utilizare. Nu se uită la numărul de metafore, comparații sau alte figuri de stil.
Colegii mei de servici nu folosesc MS Windows / Office în limba română pentru că apar tot felul de termeni pe care nu îi înțeleg și nici nu au de la cine să ceară ajutor. În același timp folosesc serviciul de home/internet banking doar în limba română pentru că înțeleg ce scrie acolo... sau dacă apare un termen necunoscut pot apela la contabilă pentru ajutor.
Consider că traducerea programelor intră în categoria traducerilor tehnice și figurile de stil nu își au locul. Dacă faci traduceri tehnice într-o altă limbă decât limba vorbită de utilizatori sau experții din domeniu vei ajunge ca traducerea să nu aibă nicio valoare și să nu fie folosite.
În același timp consider că mulți de pe listă traduc în timpul lor liber și din acest punct de vedere fiecare este liber să traducă după bunul plac.
On 3 Ian, 00:45, Adi Roiban <a...@roiban.ro> wrote:
> Referitor la corectitudine, parcă se discuta pe listă de traduceri
> făcute intenționat greșit, folosind „î” în loc de „â”.
Nu este greșit, este foarte corect, ca să nu mai zic de faptul că e
logic și în spiritul limbii române să existe o singură literă pentru
un anumit sunet, nu două care trebuie folosite pe criterii
poziționale.
Vrem să folosim o limbă logică sau pe cea băgată pe gît de Academuie,
instituție care trăiește după niște principii care nu au nimic de-a
face cu societatea modernă și necesitățile sale? Ce vor mai nou
academicienii, acum că joaca cu limba română nu le mai produce nici o
plăcere? Păi cum ce, vor nici mai mult nici mai puțin decît să-și
construiască un Panteon, adică o clădire monument luxoasă pentru
odihna veșnică a celor cărora patria le este recunoscătoare.
Așa că au trecut la treabă și au lansat proiectul cu un text care e
atît de sforăitor încît vibrează monitorul cînd îl afișează...
Academia Română consideră că a sosit momentul ca România să edifice o
instituție monumentală destinată personalităților strălucite care au
adus în decursul timpului onoare Patriei ori s-au jertfit pentru
Gloria sa.
......................
Clădirea afectată acestui proiect de importanță natională, pe lângă
caracterul de monumentalitate pe care trebuie să-l exprime, va oferi
un spațiu care ar urma să fie destinat celor ce ar binemerita de la
Patrie.
......................
Pentru realizarea acestui proiect Academia Română înființează Fundația
PANTEONUL ROMÂNIEI care se va ocupa de finanțarea proiectului din
fonduri private.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Deci mai nou Academuia și-a făcut fundație ca să spele banii
afaceriștilor și să-și tragă o parte din ei pentru odihna veșnică sub
cupola mausoleului culturii române (pardon, a panteonului patriotico-
național). Sau e doar o vrăjeală și o să se ducă tot la stat cu mîna
întinsă promițîndu-le guvernanților că-i bagă și pe ei în Panteon ?
Ăștia sînt cei care iau deciziile privitoare la limba română, niște
pomanagii cu vise de odihnă veșnică la sînul patriei recunoscătoare.
> În același timp consider că mulți de pe listă traduc în timpul lor liber
> și din acest punct de vedere fiecare este liber să traducă după bunul
> plac.
Asta e ceva de bun simț, "calul de dar nu se caută la dinți", mai ales
cînd poți să-i pui ce "dinți" ai chef pe copia traducerii de pe
calculatorul personal.
On Sun, 4 Jan 2009 01:52:54 -0800 (PST), Sorin Stanciu wrote: > Vrem să folosim o limbă logică sau pe cea băgată pe gît de Academuie, > instituție care trăiește după niște principii care nu au nimic de-a > face cu societatea modernă și necesitățile sale?
Pe această idee ar trebui să renunțăm la scrisul cu ș și ț cu virgule dedesubt și cu diacriticele în general, pentru că nu au nimic de-a face cu „societatea modernă și necesitățile sale”. De vreme ce internetul (societatea modernă) se descurcă strălucit și-așa (necesitățile sale), înseamnă că academia este depășită și în aceste privințe.
La fel și cu gramatica, de fapt. Este cineva care nu înțelege până la urmă ce a vrut să scrie unul care scrie agramat ? Încet-încet societatea modernă își face singură loc, de ce mai avem nevoie de altceva ?
(nu că aș susține cu ceva mausoleul pe care vor să-l facă)
On 3-01-2009, at 00h 45'25", Adi Roiban wrote about "Re: neologisme vs romgleză (fost: [diacritice] Re: backup ar fi copie de siguranță sau copie de rezervă ?)"
> Negiob este să păstrezi o parte din cuvinte netraduse.
neghiob?
> Referitor la corectitudine, parcă se discuta pe listă de traduceri > făcute intenționat greșit, folosind „î” în loc de „â”.
Scrierea cu „î“ și „sînt“ nu este intenționat greșită. Este corectă din punctul de vedere al regulilor Academiei Române pre-1993. Mai grav este că unii scriu „sânt“ și de multe ori fără diacritice, așa că se poate citi „șanț“.
On 4 Ian, 12:10, Cristian Secară <or...@secarica.ro> wrote:
> Pe această idee ar trebui să renunțăm la scrisul cu ș și ț cu virgule
> dedesubt și cu diacriticele în general, pentru că nu au nimic de-a face
> cu „societatea modernă și necesitățile sale”. De vreme ce internetul
> (societatea modernă) se descurcă strălucit și-așa (necesitățile sale),
> înseamnă că academia este depășită și în aceste privințe.
Societatea modernă se bazează pe creație, pragmatism și productivitate
în scopul creșterii bunăstării populației. În nici un caz ea nu
presupune cheltuirea de resurse pentru proiecte faraonice, care nu au
nici o utilitate publică, nici măcar turistică. Doar Franța,
Portugalia, Bulgaria și Venezuela au un panteon unde sînt înhumate
unele persoane socotite a fi adus o contribuție importantă în
domeniile cultural, științific sau militar. Dintre acestea doar cel
din Paris este mai cunoscut pe plan mondial, dar el a a fost construit
inițial ca biserică și i s-a schimbat destinația după venirea la
putere a guvernului rezultat de pe urma Revoluției Franceze din 1789.
În Franța nu a fost deci vorba de o propunere a Academiei de acolo.
În schimb în România anului 2008 tupeul e maxim. Într-o perioadă în
care economia e în cădere, cultura e la pămînt, știința e în comă, iar
limba e spartă în două și umplută cu englezisme se trezește Academia
că vrea piramidă funerară. Și începe să bage minciuni, așa cum îi e
obiceiul: "Academia Română sugerează ca această instituție să se
numească, într-un spirit de tradiție europeană, Panteonul României".
Care tradiție europeană, cînd doar în Franța, Portugalia și Bulgaria
există panteoane ca monumente funerare ? Dar pentru Academie orice
minicună e bună cînd e să-și îndeplinească scopurile, cum a fost și
minciuna din 1993 care a motivat revenirea la ortografia arhaică
printr-o așa-zisă revenire la tradiția limbii române întreruptă brutal
de intervenția sovietică în ortografia română care ar fi avut loc în
1953 (intervenție care nu a existat!).
> La fel și cu gramatica, de fapt. Este cineva care nu înțelege pînă la
> urmă ce a vrut să scrie unul care scrie agramat ? Încet-încet
> societatea modernă își face singură loc, de ce mai avem nevoie de
> altceva ?
Scrisul cu diacritice și corect gramatical este esențial pentru o
societate modernă, unde e peste tot nevoie de precizie în comunicare.
Scrisul fără diacritice nu e un semn de modernism, ci de lene și de
nepăsare ("merge și așa"), metehne care din păcate îi caracterizează
pe români dintotdeauna și nu au nimic de-a face cu vremurile moderne.
Societatea modernă e caracterizată de responsabilitate, nu de bunul
plac al persoanelor sau instituțiilor de stat. Treaba Academiei este
să muncească pentru a scoate știința și cultura românească la liman,
nu să viseze panteoane patriotarde în tradiția ceaușistă de construire
de monumente costisitoare fără utilitate practică. S-au vopsit
academicienii în anticomuniști în 1993 dar începe să li se ducă
vopseaua și să-și arate adevărata natură.
> On 2 Ian, 20:39, Mișu Moldovan <du...@gnome.ro> wrote: > > Am folosit „raport de eroare” doar pentru „bug report”, iar unde era > > „crash report”, i-am zis doar „raport” pentru că e evident despre ce e > > vorba, e un raport generat automat cînd crapă o aplicație GNOME. Sau > > mi-a scăpat pe undeva și nu văd acuma?
> Nu ți-a scăpat, inițial m-am uitat rapid pe text și am confundat > traducerea lui "bug report" cu cea a lui "crash report".
> Totuși în traducere apare la un moment dat o asociere a lui "eroare" > atît cu "crash", cît și cu "bug".
Eu am mai tradus crash cu "a crăpa" (application crashed = aplicația a crăpat). Eventual bug poate fi tradus și prin hibă, deși termenul original este mai sugestiv se construiesc mai greu fraze cu el (cod bugat, aplicație bugată, etc.).
Și revenind la ideea originală, în afara faptului că eventual va trebui să consulți o dată dicționarul pentru "a salvgarda", ce alceva îi reproșați? Toate construcțiile cu backup sînt ca scărpinările peste cap. Indeea este să se facă o traducere bună în română, nu adaptare în romgleză.
On Mon, 5 Jan 2009 13:16:47 +0100, Florin Cătălin RUSSEN wrote: > Eu am mai tradus crash cu "a crăpa" (application crashed = aplicația a > crăpat).
Uite o idee bună :) (că de fapt așa se și vorbește, uneori)
O să mă mai gândesc (să văd cum dă în context), dar este o idee pe care o să o iau în considerare.
> Și revenind la ideea originală, în afara faptului că eventual va > trebui să consulți o dată dicționarul pentru "a salvgarda", ce alceva > îi reproșați?
Păi tocmai asta îi reproșez :) Și în plus parcă mi se îmbârligă și limba (cel puțin în vorbire este mai simplu să pronunț becap; de ce să mă complic ?)
> Toate construcțiile cu backup sînt ca scărpinările peste cap. Indeea > este să se facă o traducere bună în română, nu adaptare în romgleză.
În afară de faptul că p'aici (în vorbire) se folosește *exclusiv* becap, sunt totuși de acord să-l traduc cu copie de siguranță.
La salvgardare îi dau șanse zero (în toate privințele). Hai să văd că mă-nșel ...
> On Mon, 5 Jan 2009 13:16:47 +0100, Florin Cătălin RUSSEN wrote:
>> Eu am mai tradus crash cu "a crăpa" (application crashed = aplicația a >> crăpat).
> Uite o idee bună :) > (că de fapt așa se și vorbește, uneori)
> O să mă mai gândesc (să văd cum dă în context), dar este o idee pe care > o să o iau în considerare.
>> Și revenind la ideea originală, în afara faptului că eventual va >> trebui să consulți o dată dicționarul pentru "a salvgarda", ce alceva >> îi reproșați?
> Păi tocmai asta îi reproșez :) Și în plus parcă mi se îmbârligă și > limba (cel puțin în vorbire este mai simplu să pronunț becap; de ce să > mă complic ?)
>> Toate construcțiile cu backup sînt ca scărpinările peste cap. Indeea >> este să se facă o traducere bună în română, nu adaptare în romgleză.
> În afară de faptul că p'aici (în vorbire) se folosește *exclusiv* > becap, sunt totuși de acord să-l traduc cu copie de siguranță.
> La salvgardare îi dau șanse zero (în toate privințele). > Hai să văd că mă-nșel ...
Păi asta este problema lipsei de traduceri, de ani de zile oameni au romglizat limba și este și normal să se vorbească așa în jurul tău. Totuși, acest mod de exprimare este de evitat dacă vrem să vorbim corect și în românește, iar universul din jurul tău poate fi un pic limitat pentru a-l impune ca standard de-facto.
Romglizarea limbii este un fenomen de moment, sînt convins că totul se poate schimba cu traduceri bune și utilizarea termenilor corecți. Din această cauză optez pentru "a salvgarda" cu mențiunea "copie de siguranță" în infobulă sau explicație de subsol.
Becap îmi sună la fel imprppriu ca apgreid, sharează, butare, butabil, sidi raităr, etc. Eventual ar fi bine să cădem de acord asupra cîtorva termeni ce pot fi utilizați așa sau în original: maus, bug, tab, kernel, proxy.
În data de Lu, 05-01-2009 la 14:30 +0100, Florin Cătălin RUSSEN a scris:
> Păi asta este problema lipsei de traduceri, de ani de zile oameni au > romglizat limba și este și normal să se vorbească așa în jurul tău. > Totuși, acest mod de exprimare este de evitat dacă vrem să vorbim > corect și în românește, iar universul din jurul tău poate fi un pic > limitat pentru a-l impune ca standard de-facto.
Lipsa traducerilor nu este singurul motiv. Importul de cuvinte dintr-o limbă într-alta este un fenomen normal.
> Romglizarea limbii este un fenomen de moment, sînt convins că totul se > poate schimba cu traduceri bune și utilizarea termenilor corecți. Din > această cauză optez pentru "a salvgarda" cu mențiunea "copie de > siguranță" în infobulă sau explicație de subsol.
Asemenea importuri nu sunt fenomene de moment, limbile evoluează [și] prin importuri din alte limbi. Fondul de cuvinte al limbii române este format în mare parte din importuri din limbile slavă, turcă, maghiară, germană, franceză, engleză etc.
> Becap îmi sună la fel imprppriu ca apgreid, sharează, butare, butabil, > sidi raităr, etc. > Eventual ar fi bine să cădem de acord asupra cîtorva termeni ce pot fi > utilizați așa sau în original: maus, bug, tab, kernel, proxy.
Este o idee bună și concretizarea ei există de câțiva ani sub forma glosarului ce trăiește acum la http://i18n.ro/glosar . Felicitări lui Adi Roiban pentru munca din ultimul timp, e mult mai fain noul glosar.
Înainte de a posta, vă rugăm să actualizați porecla pe pagina setări de subscripție.
Nu aveți permisiunea necesară pentru a posta.
Subiectul discuției a fost schimbat la "neologisme vs romgleză (fost: [diacritice] Re: backup ar fi copie de siguranță sau copie de rezervă ?)" de Florin Cătălin RUSSEN
Chestia cu PANTEONUL ROMÂNIEI ar trebui tradusă prin *CAVOUL ACADEMIEI ROMÎNE* :)
Neam din neamul nostru nu a scris cu "sunt", asta fiin o aberație a pașoptiștilor care vroiau să demonstreze latinitatea limbii române, curent în văogă pe atunci. Sînt scrieri vechi, cu alfabet chirilic, ce erau scrise cu î, ș, ț demostrînd astfel nulitatea deciziei din 1993.
Probabil că și povestea lui â este undeva pe la mijloc, Macedonski a criticat vehement și cu argumente inutilitatea scrierii cu â promovînd scrierea cu î pentru simplificarea limbii. Și rămîn la î ca să nu-mi complic existența inutil cu regulile scrierii cu â (la care de altfel am și fost apostrofat de utilizatori pentru unele astfel de greșeli).
Înțeleg ca cei tineri de pe aici (15-25 de ani) să facă scandal la scrierea cu sînt și î, dar luați-o logic și veți constata că vă simplifică viața. În plus de asta este forma în care s-a scris și s-a vorbit de sute de ani înainte de formarea academiei române. Greșeala academiei a fost impunerea noii reguli și declararea greșită a celei de dinainte.
|
