Dar am un hmm. Toate comenzile sunt adresate operatorului, nu mă scoate
din Deschideți, Salvați, Ieșiți, Editați, Copiați, Inserați (pentru
paste :), Redați turul, Aplicați șabloane de stiluri, Goliți istoricul
căutării, etc..
Nu pare să aducă nimic în sprijinul unei adresări prietenoase. În
raport cu Microsoft parcă aici e totuși limba română, dar hm, hm.

Despre terminologie, așa și așa. De exemplu deși Folder = Dosar,
totuși Print... este Printați..., Network Link este Link rețea.
Pe de altă parte îmi place mai mult acel a insera decât a lipi :D

Folosește ş și ţ cu sedile. Câh. Ăia care au tradus or fi auzit că în
română e altfel ?
Înțeleg că există și pentru Linux și Mac, sunt curios dacă traducerea
este inclusă în toate variantele.

Copy-Paste = Copiază-Inserează
Insert Picture = Inserează o imagine
etc. etc.

De acord că se suprapune cu insert. Nu știu ce să zic.
Așa deocamdată Adobe folosește a anula și pentru undo și pentru cancel.
Nu e ideal, dar nici nu e o mare tragedie. Decât revocare pentru
cancel este infinit mai bine așa.

Cristi

Ce sugerează google pentru "paste" ca definiţie de dicţionar:

http://www.answers.com/paste&r=67

"3. Computer Science. To insert (text, graphics, or other data) into a
document or file."

Operaţia de paste definită ca inserare implică o singură operaţie: una
de inserare.

Dă şi tu un Ctrl+V pe calculator şi vezi ce se întâmplă. Are sau nu
are loc o ştergere?

O să urmăresc și pe Google Earth să văd cum mă adaptez.

Cristi

Amendamente la ce zic eu:
- speranțele sunt pe termen lung
- nu se poate aplica oriunde doar așa de-al naibii, trebuie un oarecare
discernământ (de exemplu nu prea mă grăbesc cu print = printează, deși
s-ar părea că ăsta este viitorul, independent de dorința mea, a ta sau a
altuia)
- e [foarte] greu de trasat granițe
- părerea mea

Cristi

1) Cei care consideră că "naturale" sînt cuvintele din limbajul
obişnuit, de genul "lipeşte" pentru "paste", "vezi" pentru "view" sau
"birou" pentru "desktop". Cu alte cuvinte viaţa reală (de zi cu zi) şi
viaţa virtuală folosesc în mare aceeaşi terminologie.

2) Cei care consideră că "naturale" sînt cuvintele care în opinia lor
se referă mai strict la domeniul calculatoarelor, cele de genul
"inserează" pentru "paste", "vizualizează" pentru "view" sau "desktop"
pentru "desktop". Este vorba de limbajul folosit de cei familiarizaţi
cu calculatoarele, deci e mai degrabă un jargon profesional. În acest
caz viaţa de zi cu zi şi cea virtuală nu mai au atît de mulţi termeni
în comun, se realizează cumva o separare clară a lor la nivelul
limbajului, fie prin folosirea de cuvinte româneşti mai "tehnice", fie
prin preluarea termenilor englezeşti (în general nemodificaţi).

Prima abordare este mai potrivită pentru începători sau cei care nu au
intrat în contact cu terminologia englezească. Omul ştie deja termenul
din viaţa reală şi învaţă să-l lege şi de un concept informatic care e
asemănător cu conceptul din viaţa reală. Ăsta e şi stilul original
(american) de denumire a conceptelor din informatică, care le face
accesibile şi celor nefamiliarizaţi cu domeniul. Acest stil e întărit
şi de iconiţele care de cele mai multe ori prezintă o imagine ce
reflectă acţiunea din viaţa reală (foarfecă, dosar, casă, etc.). Iar
un termen folosit şi în limbajul obişnuit e mai greu să fie uitat
decît unul folosit doar la calculatoare, lăsînd la o parte că un
termen românesc e mult mai uşor de folosit (pronunţare şi scriere)
decît unul englezesc.

A doua abordare pare mai potrivită pentru cei care deja cunosc
terminologia englezească. Omul ştie termenul englezesc şi doreşte un
termen cît mai asemănător cu acesta şi în română. Sau oricum doreşte
un termen "tehnic" pentru română, nu unul folosit în limbajul
obişnuit, pentru că are impresia că utilizatorul va face confuzie
între termenul obişnuit şi cel folosit la calculatoare, sau termenul
din viaţa reală "sună nepotrivit" pentru calculatoare. Asta pentru că
ei înşişi nu doresc să folosească termeni româneşti sau
"nespecializaţi", deşi ar fi prima categorie profesională care ar face
asta. Un medic ştie şi "terminologia" folosită de omul obişnuit, nu
numai pe cea din cărţile de medicină, la fel ca un arhitect care
trebuie să poată să-i explice clientului în limbajul obişnuit ce are
de gînd să facă la proiectarea unei case.

Problema e că a doua categorie de utilizatori, cei care deja ştiu
terminologia englezească nu sînt interesaţi de traducerea programelor,
pentru că ei nu le vor folosi. Iar cuvintele "tehnice" ori
englezismele au dezavantajul că nu sînt pe placul marii mase a
populaţiei, care nu prea are chef să înveţe un set separat de termeni
pe care să-i folosească exclusiv la calculatoare.

Revenind la exemplul de faţă, termenul "inserare" este practic absent
din limbajul de zi cu zi, lumea folosind în locul lui "băgare" sau
eventual "introducere". La fel stau lucrurile cu "vizualizare", şi el
complet nefolosit în limbajul obişnuit. Pur şi simplu la calculatoare
am avea de-a face cu un set de sinonime ale unor cuvinte din limbajul
obişnuit, set care nu ar fi folosit în afara informaticii, pentru că
limbajul obişnuit (cel cu "lipeşte", "vezi" şi "birou") e de fapt cel
mai potrivit pentru o comunicare rapidă între persoane de diverse
vîrste, nivele de educaţie, de cultură, etc. Deci intervine şi un
criteriu practic, de eficienţă a comunicării.

 Utilizatorii învățați cu terminologia actuală sînt o cauză pierdută –
e timpul să înțelegem acest lucru. Ai dreptate, Cristian – „Biroul”
sau „Tipărește” le vor provoca rîsul celor care sînt obișnuiți cu
„Desktopul” și „Printează”, dar nouă nu ne pasă de ei. Nu trebuie să
ne pese. În urma lor vin copiii și cei care abia fac cunoștință cu
calculatorul – această categorie de utilizatori este prioritară.
 Mîine, un copil va învăța că „vaporul are nas” și că „pozele stau pe
Birou”. Ia gîndiți-vă, care variantă îi va stîrni rîsul?

On 5 Mai, 08:32, Robynhud <robyn...@gmail.com> wrote:

Îţi înţeleg entuziasmul debordant pentru localizare şi pentru limba
română, dar înţelege-ne te rog şi pe noi, cei ce avem un timp liber
limitat şi pentru care implicarea în localizare înseamnă în primul rând
traduceri, nu discuţii mai mult sterile pe lista Diacritice. Încercăm să
păstrăm un raport semnal/zgomot cât mai bun aici.

Îţi înţeleg de asemenea şi nevoia de intimitate, dar dacă există
contribuţii din partea ta în lumea traducerilor, dă-ne te rog o
referinţă, eu personal nu am găsit nici măcar o referinţă la vreo
traducere făcută de cineva cu numele Robynhud. Deci care este
experienţa din spatele afirmaţiilor tale? (Ce mie personal mi se par
de multe ori hazardate).

So... Hoo ar u Robynhud?

Cristi

În rest, eu sunt mai realist și/sau pesimist. Ce văd eu în jur seamănă
cu altceva decât un viitor luminos pentru limba română: o vizită la
noul mall din Băneasa este mai instructivă decât o tonă de mesaje pe
tema asta. Acolo peste tot este „Town Square”, „Glam Street”, „Fashion
Street”, „Trend Street”, „Fun&Food City”, etc., etc.. Cred că afișele cu
„Se deschide în curând” sunt printre puținele scrise în română și care
oricum dispar când se va deschide ce se va deschide.

Dar hai să vedem, poate că cine știe. Așa cum pe vremea standardului de
tastatură nici Mișu Moldovan și nici Sorin Paliga nu dădeau nicio șansă
pentru ș și ț cu virgulă, așa poate mă înșel eu acuma :)

Cristi

Cât despre traducerea GNOME în general, Sergiu e bine venit, dar
deciziile de genul ăsta se iau de către coordonatorul localizării
române. Sigur că ne dorim o unificare, dar nu cu orice preț, dacă un
traducător nou vine cu „birou” să nu vă închipuiți că cei cu vechime
vor cădea pe spate și vor renunța instant la „desktop”. Suntem doar
doi-trei oameni, dar avem ani buni de localizare în spate și o istorie
de ani de zile în care versiunea GNOME în română a fost în rândul celor
oficial suportate.

Discuţiile la obiect şi argumentate nu sînt sterile, ele sînt absolut
necesare pentru ca activitatea productivă, traducerea propriu-zisă, să
iasă cît mai bună. Normal că accentul trebuie pus pe lucrul la
traduceri, dar şi discuţiile îşi au rolul lor pentru expunerea
punctelor de vedere ale celor implicaţi (ca traducători sau
utilizatori) în localizare.  Fiecare ia ce doreşte din concluziile la
care s-a ajuns în discuţii, nu există o obligativitate de supunere la
nişte directive şi nici intenţia de a convinge pe cineva cu orice preţ
că o anumită abordare e mai bună decît alta. Cei care au situl i18n.ro
pot face modificările pe care le socotesc necesare, eu nu mă apuc să
schimb principiile de realizare a traducerilor prezente în wikiul de
acolo. Aşa se va întîmpla probabil în legătură cu folosirea cratimei
în neologisme, după ce a fost confirmat că în DOOM 2 există o regulă
clară pentru asta, regulă care nu era prezentă în wiki.

Experienţa îşi are rolul ei în orice activitate, dar nu este un factor
hotărîtor atunci cînd vine vorba de calitatea unei activităţi
intelectuale cum este traducerea. De exemplu pentru Microsoft România
şi Adobe România lucrează traducători profesionişti cu ani mulţi de
experienţă în spate, dar rezultatul muncii lor este lamentabil, pentru
că le lipseşte complet simţul limbii române, adică ei nu sînt capabili
să traducă limbajul obişnuit englezesc într-unul românesc. Rezultă de
aici în loc de un limbaj natural şi fluent, unul robotizat şi
împiedicat. Tocmai un astfel de limbaj trebuie evitat cu orice preţ de
către traducătorii voluntari, dacă vor dori ca traducerile să fie
adoptate pe scară largă. Ori discuţiile de pe lista asta sau din alte
părţi servesc şi la contracarea tendinţei de a prelua stilul de
traducere microsoftian şi terminologia aferentă care uneori este
extrem de prost aleasă. Dezbaterile pe teme de stil şi terminologie nu
sînt chiar inutile, deşi un număr cît mai mare de traduceri bune ar fi
un exemplu şi mai convingător pentru cei care doresc să se apuce de
traduceri.

Avantajul meu este că am citit multă literatură în limba română, din
care vreo 70% cărţi traduse din alte limbi. Iar literatura este ca o
maşină de Formula 1 pentru o limbă, ea este cea care demonstrează
forţa şi frumuseţea acesteia. Citind traduceri literare ajungi să-ţi
dai seama de bogăţia şi flexibilitatea limbii române. Şi ajungi să
realizezi că dacă unii români au reuşit să-i traducă bine pe scriitori
cu stiluri complexe şi cîteodată neobişnuite ca William Faulkner sau
Gabriel Garcia Marquez, atunci traducerea unor softuri nu poate fi
foarte grea. E o traducere tehnică obişnuită, care uneori din cauza
limitelor de spaţiu se poate asemăna întrucîtva cu traducerea unei
poezii, unde trebuie să redai sensul cam în acelaşi număr de cuvinte
ca autorul original. Bogăţia terminologică şi de sensuri din scrierile
literare nu se poate compara cu cea din programele de calculator. Iar
traducătorii români s-au descurcat foarte bine folosind numai
vocabularul existent al românei, preluînd sau inventînd destul de rar
cuvinte noi. Acelaşi lucru este posibil şi la softuri, ba chiar este
mult mai uşor.

===
Iar o luăm ? Fontul pentru interfață nu are legătură cu fontul textelor
scrise sau primite de utilizator. Fontul de meniuri (Tahoma) este
corect de la NT 4.0 SP3 sau SP4, nu mai știu exact.

Sunt într-adevăr două probleme cu scrisul din bara de titlu a
ferestrelor, dar după părerea mea sunt tolerabile.
1. Dacă pun tema windows-ului à la XP, din aia coloartă albastru sau
argintiu, fontul strict din bara de titlu este Trebuchet MS (restul
meniurilor sunt tot Tahoma), caz în care în loc de ș și ț apar pătate
goale; Trebuchet-ul a fost actualizat în pachetul acela de la European
Expansion font update for Romania & Bulgaria. Dar problema asta apare
și dacă vizitez cu Internet Explorer o pagină pe internet al cărei nume
conține caractere strict Unicode (deci și ș și ț, dar și o pagină în
chineză sau mai știu eu ce, care nu corespunde niciunui cod de pagină
pe 8 biți). Pentru situația strictă cu ș și ț, problema nu apare dacă
tema este Windows Clasic, pentru că atunci fontul scrisului din bara de
titlu este tot Tahoma.
2. Există un bug în GTK+, cred, din a cărui cauză scrisul din bara de
titlu a ferestrei dispare complet dacă scrisul conține un ș/Ș sau ț/Ț
(și probabil orice alt caracter strict Unicode).

La Sylpheed sau GPA așa se întâmplă, dar oricum e greu de observat.
M-a bătut gândul la un moment dat să las sedile strict la titlurile
alea (sunt puține și se pot identifica), dar am renunțat. Am considerat
mai importantă corectitudinea lingvistică și rezolvarea bugurilor decât
o chestie care poate fi considerată (și) ca decorativă.
===

Cristi

============
MS România:

Doru Sorin Voin
http://traduceritehnice.blogspot.com
http://www.vtt.ro/

Citat:
De aproape patru ani fac revizie pentru diverse proiecte de localizare
software pentru gigantul software Microsoft. De aproximativ 18 luni
sunt Senior Reviewer pentru proiectele de localizare software
Microsoft desfăşurate de unul dintre cei mai activi MLV-i* de pe
piaţă. Din aceste poziţii am fost martorul îmbunătăţirii calităţii
terminologice pentru produsele software Microsoft, ba chiar am
participat şi particip la lungul proces de clarificare a terminologiei
- dar despre acesta voi vorbi cu altă ocazie.
http://traduceritehnice.blogspot.com/2007/12/terminologie-microsoft-c...

Cărţi traduse: http://www.vtt.ro/content/books.php
=======================

Adobe:

Mihai Niţă
http://www.mihai-nita.net/

Prezentare de la o conferinţă din 2007:
Mihai Nita has been working in the localization/internationalization
field for more than 10 years now, and still learning. He tries to
cover internationalization not only for C/C++ and Windows, but also
for Java, C#, Mac OS, Linux/UNIX, web technologies, client/server, the
life, the universe and everything :-) He has written numerous guides
for internal use or for customers, covering best practice for
internationalization and localization, development, building, single
sourcing, and testing. He held presentations and classes on Java and
XML internationalization, Web technologies internationalization, and
single sourcing. Now he is doing more of the same as Globalization
Architect at Adobe Systems, Inc.
http://www.siliconvalley-codecamp.com/Presenters.aspx

Cărţi traduse: Adobe Photoshop CS în 24 de lecţii
http://www.efoto.ro/articol.php?a=051102131214

============================

Ţi-am dat doar două exemple care arată că oamenii respectivi nu numai
că au experienţă de traducători, dar o au chiar în domeniul traducerii
de softuri. În mod sigur mai sînt şi altele. Iar tradusul la normă nu
înseamnă bătaie de joc, dacă firma care a comandat traducerea ţine la
reputaţia ei. Afirmaţia că traducătorii nu văd aplicaţia localizată
pentru a o revizui e falsă, nici o companie serioasă nu şi-ar permite
aşa ceva. Ei văd aplicaţia localizată, dar traducerea nu li se pare
proastă.

În nota de lansare la Windows Vista MS RO spune că traducerea a fost
revizuită de programatorii români de la MS timp de 6 luni, în urma
unei reclamaţii venită de la un student român care acuza calitatea
proastă a traducerii din Vista RO beta.

=================
Alin Constantin, inginer în cadrul grupului de dezvoltare Visual
Studio din Redmond, a fost prezent la conferința de presă. "Un mesaj
primit acum aproape un an de grupul Windows din Redmond, de la un
student din țară, a declanșat o amplă campanie de implicare voluntară
a comunității românilor din Microsoft în procesul de localizare. Timp
de aproape șase luni, colegii din diverse grupuri de dezvoltare au
testat produsul. În final, s-a organizat o săptămînă de testare
intensivă la care au participat 10 dintre colegii care au identificat
și escaladat cele mai multe erori. Vom continua această inițiativă
pentru a îmbunătăți calitatea produselor oferite clienților" - a
declarat Constantin.
http://www.microsoft.com/romania/comunicate/2007/pres0620.mspx
======================

Chestia cu spectatorii şi jucătorii nu e valabilă, nici în teren şi cu
atît mai mult pe internet. Un spectator poate fi jucător la o altă
echipă, deci atîta timp cît oferă păreri argumentate e bine să fie
discutate, combătute sau aprobate. Atitudinea ta reflectă mai degrabă
o respingere directă a oricăror păreri care ar fi contrare celor pe
care le ai tu. Însă gîndeşte-te că abordarea actuală, cea cu
includerea de englezisme în traduceri a dat greş, iar gradul de
folosire a traducerilor este foarte scăzut şi din cauza asta.

Deci se pune problema pentru cine traduc traducătorii, pentru ei
înşişi sau pentru utilizatorii de programe în română ?  Pe gustul cui
trebuie să fie traducerea, cui trebuie să-i placă stilul de traducere
şi terminologia ? Toate aceste aspecte se tratează în cadrul unor
discuţii între jucători şi spectatori, aici "jocul" în sine contează
mai puţin. Lipsa dialogului dintre traducători şi utilizatori, ca şi
lipsa promovării traducerilor a făcut ca traducătorii să traducă
pentru ei înşişi, ceea ce nu a fost de folos nimănui. Discuţiile pe
teme de stil şi terminologie nu sînt poveşti, cum nu sînt poveşti nici
discuţiile pe teme de programare, de utilizare a softurilor, etc.
Participarea la discuţii e facultativă, şi ele oricum sînt în scris,
deci silenţioase, ca urmare cei care vor să lucreze pot s-o facă fără
a fi deranjaţi de "zgomot".