On Sun, 16 Nov 2008 05:09:21 -0800 (PST), muntealb wrote: > Cît despre traduceri de programe, există toate cele traduse de mine, > la care s-a adăugat recent și traducerea actualizată și corectată de > mine pentru FileZilla, un client FTP care merge pe toate cele 3 > sisteme de operare majore: > http://muntealb.bravehost.com/Traduceri/traduceri-softuri.htm#FileZilla
Nu comentez treaba cu î versus â, dar m-ar fi bucurat să te limitezi la îmbunătățirea traducerii FileZill, nu să o și strici.
Adică foarte bine că ai corectat niște greșeli (de exemplu chestia cu biți în loc de octeți, sau șir în loc de coadă), dar constat că ai introdus două greșeli majore care pe care le-am observat și la PaintNet:
- ai făcut imperative câteva din meniurile principale (Editează, Vezi) - ai majusculizat majoritatea expresiilor (Fișiere în Coadă, Transferuri Eșuate, Bara de Stare a Listei de Fișiere, etc.)
Alte observații: - votez pentru octet în loc de bait, din motive de claritate (bait este confuz în raport cu bit, necesită o concentrare de atenție) - ok, folder este dosar, dar cu directory ce-ai avut ? - înainte era „&Afișare meniu depanare”, acum este „&Arată meniul de debugare”; ai gândit-o adânc pe asta cu debugarea ? - „wizard” era vrăjitor doar la Microsoft, acum te-ai găsit și tu ? în traducerile oamenilor normali este asistent - scurtarea lui Este cu E dă prost, mai ales că la expresii lungi gen „E disponibilă o versiune nouă!” nu mai contează dacă ar fi fost „Este disponibilă o versiune nouă!” (ca să nu zic că în vorbirea de zi cu zi sună mai frumos „o nouă versiune”).
On 16 Noi, 17:37, Cristian Secară <or...@secarica.ro> wrote:
> Adică foarte bine că ai corectat niște greșeli (de exemplu chestia
> cu biți în loc de octeți, sau șir în loc de coadă), dar constat că ai
> introdus două greșeli majore care pe care le-am observat și la PaintNet:
> - ai făcut imperative câteva din meniurile principale (Editează, Vezi)
În original (engleză) titlurile meniurilor ce desemnează acțiuni sînt
verbe la imperativ, nu sînt substantive, deci transformarea în
substantive e o încălcare a principiului fidelității traducerii. În
unele limbi ca franceza se folosește uneori substantivarea verbului,
însă în altele (italiană, spaniolă, portugheză, etc.) se lasă verbul
ca în original (italiană) sau se pune la infinitiv (spaniolă,
portugheză). Asta se întîlnește la toate softurile, dar dacă nu mă
crezi verifică de exemplu traducerea la Opera (cu care ești
familiarizat) sau de la orice soft dorești. În Opera chiar și
francezii îl traduc pe Edit ca verb și-i spun Editer, nu Edition
(substantiv), iar pe View îl traduc Afficher (verb la infinitiv), nu
Affichage (substantiv).
> - ai majusculizat majoritatea expresiilor (Fișiere în Coadă,
> Transferuri Eșuate, Bara de Stare a Listei de Fișiere, etc.)
Capitalizarea (majuscularea) nu este specifică englezei, dovadă faptul
că nemții majusculează toate substantivele, indiferent de locul în
propoziție. Regulile de majusculare în engleză nu sînt bine definite,
deci nu e o obigație pentru autorii de softuri s-o folosească. Însă ei
o folosesc pentru că e o chestie care ajută la citirea rapidă a
comenzilor de către utilizatori. E deci o chestie ce ține de
uzabilitate, nu de respectarea unei reguli din engleză, care așa cum
am zis nu este nici clară, nici obligatorie. Eu folosesc majuscularea
la titluri și la comenzile din meniuri tocmai pentru că ajută
utilizatorul să găsească mai repede comanda pe care o caută.
> Alte observații:
> - votez pentru octet în loc de bait, din motive de claritate (bait este
> confuz în raport cu bit, necesită o concentrare de atenție)
Traducerea lui byte cu octet nu este corespunzătoare în toate
situațiile, deci traducerea cu "bait" e mai potrivită:
http://en.wikipedia.org/wiki/Byte A byte is an ordered collection of bits, with each bit denoting a
single binary value of 1 or 0. The byte most often consists of 8 bits
in modern systems, however, THE SIZE OF A BYTE CAN VARY and is
generally determined by the underlying computer operating system or
hardware.
> - ok, folder este dosar, dar cu directory ce-ai avut ?
Traducerea lui "directory" cu "director" este greșită. În engleză
există doi termeni scriși asemănător (dar nu identic), "director" și
"directory", care au sensuri diferite. Ar fi logic să aibă traduceri
diferite.
Termenul "director/directors" se traduce în română "director/
directori", de ex. "Technical Director" se traduce prin "Director
Tehnic", "Sports Director" se traduce "Director Sportiv", etc. E o
listă întreagă cu directori în engleză la http://en.wikipedia.org/wiki/Director .
==========
http://www.merriam-webster.com/dictionary/director one who directs: as a: the head of an organized group or
administrative unit (as a bureau or school) b: one of a group of
persons entrusted with the overall direction of a corporate enterprise
c: a person who supervises the production of a show (as for stage or
screen) usually with responsibility for action, lighting, music, and
rehearsals
============
Pe de altă parte "directory/directories" este diferit față de
"director/directors" și ca scriere și ca sens, deci este normal să fie
tradus diferit. Traducerea corectă este "directoriu/directorii".
Traducerea "director/directoare" predispune la confuzii neplăcute cu
titlul profesional al bărbatului sau femeilor care au funcții de
conducere. De aceea eu îl traduc "dosar/dosare", care este potrivit ca
sens pentru termenul original.
===============
http://www.merriam-webster.com/dictionary/directory[2]
1 a: a book or collection of directions, rules, or ordinances b: an
alphabetical or classified list (as of names and addresses)
2: a body of directors
3: FOLDER 3b
===============
> - înainte era „&Afișare meniu depanare”, acum este „&Arată meniul de
> debugare”; ai gândit-o adânc pe asta cu debugarea ?
Depanare e un termen prea generic. Americanii folosesc termenul
specific pentru softuri, anume "debugging". Și traducătorul român ar
trebuie să folosească un termen specific, nu termenul general. Se
poate deci folosi "debugare", atîta timp cît cei mai mulți români
folosesc "bug/buguri", nu "pană/pene" cînd vine vorba de defecțiunile
unor programe de calculator. Și așa cum cuvîntul "de+panare" a fost
format pornind de la "pană", așa și "de+bugare" poate fi format
pornind de la "bug".
> - „wizard” era vrăjitor doar la Microsoft, acum te-ai găsit și tu ? în
> traducerile oamenilor normali este asistent
Vrăjitor e traducerea fidelă a lui "wizard" și nu e folosită numai de
MS RO. E un cuvînt foarte frumos și merită să își găsească locul în
programele de calculator, fie și numai pentru faptul că activitatea de
la calculator prin virtualitatea ei pare de multe ori o de-a dreptul
"vrajă", putîndu-se face lucruri care nu se pot face în realitate.
> - scurtarea lui Este cu E dă prost, mai ales că la expresii lungi gen
> „E disponibilă o versiune nouă!” nu mai contează dacă ar fi fost „Este
> disponibilă o versiune nouă!” (ca să nu zic că în vorbirea de zi cu zi
> sună mai frumos „o nouă versiune”).
Scurtarea cu "E" în loc de "Este" este foarte normală pentru limba
română. Încerc s-o evit pe cît pot dacă îmi permite spațiul, dar dacă
am folosit-o nu înseamnă că e greșită, mai ales în mesaje care apar
extrem de rar, cum este cel ce semnalează o versiune nouă a softului.
Cu sunatul mai frumos e o chestie de gust, însă e o opțiune stilistică
nesemnificativă, mai ales că utilizatorul o vede foarte rar.
On Sun, 16 Nov 2008 08:50:08 -0800 (PST), muntealb wrote: > În original (engleză) titlurile meniurilor ce desemnează acțiuni sînt > verbe la imperativ, nu sînt substantive, deci transformarea în > substantive e o încălcare a principiului fidelității traducerii.
Nu este universal aplicbil. De exemplu în engleză și titlurile ferestrelor sunt cum se nimerește, în română trebuie să fie doar descriptive, impersonale (titluri).
În acest caz este unanim acceptat (aștept confirmare, dar nu de la tine :) că pe bara principală toate alea sunt titluri de meniuri, care duc spre alte meniuri, adică nu sunt comenzi directe. Poate știe altcineva să explice mai convingător ...
Uită-te și tu în jur la alte traduceri.
> francezii îl traduc pe Edit ca verb și-i spun Editer, nu Edition > (substantiv), iar pe View îl traduc Afficher (verb la infinitiv), nu > Affichage (substantiv).
„Editer” este verb și așa cum zici este la infinitiv, adică „a edita”. Adaptarea corectă pentru limba română este „editare” (a edita, editare).
> Capitalizarea (majuscularea) nu este specifică englezei, dovadă faptul > că nemții majusculează toate substantivele, indiferent de locul în > propoziție. [...] E deci o chestie ce ține de uzabilitate, nu de > respectarea unei reguli din engleză, care așa cum am zis nu este nici > clară, nici obligatorie. Eu folosesc majuscularea la titluri și la > comenzile din meniuri tocmai pentru că ajută utilizatorul să găsească > mai repede comanda pe care o caută.
Nu știu pe cine ajută, pe mine mă încurcă (este greu de urmărit, deranjant). La fel cum nu pot citi fraze scrise cu majuscule peste tot, sau cele cu majuscule alternative la fieacre a doua literă.
Mă rog, eu discut aici despre traduceri bune. La fel, uită-te în jur la alte traduceri.
> Traducerea lui byte cu octet nu este corespunzătoare în toate > situațiile, deci traducerea cu "bait" e mai potrivită:
Eu zic că este confuză. Când vorbesc cu cineva și zic bait, fiecare dintre noi are un moment de ezitare la modul bait ? ăăă ... aha, bait, adică octet ...
> http://en.wikipedia.org/wiki/Byte > A byte is an ordered collection of bits, with each bit denoting a > single binary value of 1 or 0. The byte most often consists of 8 bits > in modern systems, however, THE SIZE OF A BYTE CAN VARY and is > generally determined by the underlying computer operating system or > hardware.
Prima întrebare, tu ai întâlnit undeva (practic) byte altfel decât cu 8 biți? Întrebarea doi, în acest caz (FileZilla) la câți biți se referă acel byte ? Nu cred că este specificat clar. Ok, „the size of a byte can vary”. Deci câți ?
> Traducerea lui "directory" cu "director" este greșită. În engleză > există doi termeni scriși asemănător (dar nu identic), "director" și > "directory", care au sensuri diferite. Ar fi logic să aibă traduceri > diferite.
Posibil, la fel cum și folder este diferit de directory. Folder este un director cu proprietăți, unele de ordin grafic. De aceea consider că fiecare cu a lui.
> Depanare e un termen prea generic. Americanii folosesc termenul > specific pentru softuri, anume "debugging". Și traducătorul român ar > trebuie să folosească un termen specific, nu termenul general. Se > poate deci folosi "debugare", atîta timp cît cei mai mulți români > folosesc "bug/buguri", nu "pană/pene" cînd vine vorba de defecțiunile > unor programe de calculator.
Ai dreptate, ce m-oi fi chinuind eu cu partajare ? Ia să schimb eu peste tot cu șeruire ... Și cred că voi face la fel cu mergiuire, printare, encodare, etc..
> Vrăjitor e traducerea fidelă a lui "wizard" și nu e folosită numai de > MS RO. E un cuvînt foarte frumos și merită să își găsească locul în > programele de calculator, [...]
Chestie de gust. Mie mi se pare oribil / penibil ... și nu crec că sunt singur, dovadă că traducătorii liberi au ales „asistent” pentru asta.
> Scurtarea cu "E" în loc de "Este" este foarte normală pentru limba > română. Încerc s-o evit pe cît pot dacă îmi permite spațiul, dar dacă > am folosit-o nu înseamnă că e greșită, mai ales în mesaje care apar > extrem de rar, cum este cel ce semnalează o versiune nouă a softului.
N-am spus că este greșită, ci că este urâtă. Se încadrează oarecum la ceeace americanii numesc „bad tipography”.
Ăsta e un caz tipic când traducătorul de programe uită de treaba pe care o are de făcut: să facă accesibil un program unor oameni pe care limba îi împiedică să-l folosească. Nu e o muncă tipică de traducere, e voluntariat. Ispita de a crede că odată ce traduci, creezi ceva pe care îți poți permite să-ți pui amprenta, este mare.
Nu dau dreptate nimănui, dar singurul argument valabil în cazul unei traduceri de succes este că se poate face dovada unor utilizatori ai ei. Restul sunt vorbe goale.
On 16 Noi, 20:13, Cristian Secară <or...@secarica.ro> wrote:
> Nu este universal aplicbil. De exemplu în engleză și titlurile
> ferestrelor sunt cum se nimerește, în română trebuie să fie doar
> descriptive, impersonale (titluri).
Traducerea fidelă este universal aplicabilă, indiferent dacă vorbim de
meniuri sau de titluri ale ferestrelor. Dacă americanul a folosit
verbe la imperativ este foarte corect să se traducă în română cu verbe
la imperativ. Nu e ceva neobișnuit, traducătorii italieni (și probabil
și alții) procedează la fel.
> În acest caz este unanim acceptat (aștept confirmare, dar nu de la
> tine :) că pe bara principală toate alea sunt titluri de meniuri, care
> duc spre alte meniuri, adică nu sunt comenzi directe.
> Poate știe altcineva să explice mai convingător ...
Nici vorbă, uită-te cu atenție și la alte titluri de meniuri. Acolo
unde e vorba de o acțiune se folosește în engleză un verb. Uită-te de
exemplu la FeedDemon (soft creat de un american), unde apare ca titlu
de meniu și "Browse", nu "Browsing".
> Uită-te și tu în jur la alte traduceri.
Eu traduc fidel, faptul că alții (mulți, puțini ?) au tradus infidel
nu are cum să reprezinte un argument viabil.
> „Editer” este verb și așa cum zici este la infinitiv, adică „a edita”.
> Adaptarea corectă pentru limba română este „editare” (a edita, editare).
Traducerea adevărată și corectă se face din engleză în română direct,
nu se face prin intermediul limbii franceze. O astfel de ocolire e
necesară pentru cei care nu știu engleza (e folosită de obicei de
traducătorii în limbi africane care trăiesc în țări unde limbă
oficială e și franceza). Limbile franceză, italiană, spaniolă,
germană, etc., sînt utile pentru traducătorii români doar pentru
clarificare terminologică. Trebuie păstrat stilul textului original
(scris de obicei în engleză).
> Nu știu pe cine ajută, pe mine mă încurcă (este greu de urmărit,
> deranjant). La fel cum nu pot citi fraze scrise cu majuscule peste tot,
> sau cele cu majuscule alternative la fieacre a doua literă.
Pe americani și englezi îi ajută și probabil că îi ajută și pe
utilizatorii români, deoarece nu am primit pînă acum nici o reclamație
privitoare la acest aspect. Pe mine mă ajută dpdv al găsirii rapide a
comenzilor din meniuri. Nu am fi folosit acest mod de scriere de la
început, ci atunci cînd mi-am dat seama de utilitatea lui.
> Mă rog, eu discut aici despre traduceri bune.
> La fel, uită-te în jur la alte traduceri.
Nu știu care sînt criteriile tale pentru o traducere bună. Ale mele
includ în mod sigur fidelitatea terminologică și stilistică. Faptul că
niște persoane au făcut un ghid de traducere aflat pe i18n.ro pe care
îl respectă cu strictețe nu înseamnă că acel ghid este bun. Ba din
contră, eu am semnalat deja cel puțin o greșeală în el (cea cu punerea
cratimei în neologisme) și nu s-a făcut rectificrea necesară.
> Eu zic că este confuză. Când vorbesc cu cineva și zic bait, fiecare
> dintre noi are un moment de ezitare la modul bait ? ăăă ... aha, bait,
> adică octet ...
Iarăși generalizezi experiențele strict personale. Această metodă nu
oferă argumente viabile, e vorba de un număr restrîns de persoane,
care locuiesc într-un anumit loc, etc... Eu zic că "bait" și "baiți"
sînt mult mai prezente în limba vorbită de români decît "octet" și
"octeți", pentru simplul motiv că în acest moment majoritatea
românilor folosesc programe în engleză și nu în română.
> Prima întrebare, tu ai întâlnit undeva (practic) byte altfel decât cu 8
> biți?
> Întrebarea doi, în acest caz (FileZilla) la câți biți se referă acel
> byte ? Nu cred că este specificat clar. Ok, „the size of a byte can
> vary”. Deci câți ?
Pe mine nu mă interesează unde am întîlnit eu sau unde a întîlnit
altcineva sau la ce se referă în softul X, aici ar fi vorba de
experiențe personale sau punctuale. Eu mă iau după definiția
cuvîntului din dicționarul explicativ, pentru că în română trebuie
folosit un termen cu folosire generală, nu unul care e valabil numai
pentru anumite situații sau pentru anumite softuri ori sisteme de
operare. În plus de asta termenul "bait/baiți" e prezent în DEX, deci
nu văd care ar fi problema cu folosirea lui.
> Posibil, la fel cum și folder este diferit de directory. Folder este un
> director cu proprietăți, unele de ordin grafic.
> De aceea consider că fiecare cu a lui.
Am mai avut discuția asta cu un an în urmă tot pe această listă.
Directory și Folder sînt sinonime. Wikipedia oferă următoarea
definiței pentru "directory":
=================
http://en.wikipedia.org/wiki/Directory_(file_systems)
In computing, a directory, catalog, folder[1] or drawer[2] is an
entity in a file system, which contains a group of files and/or other
directories.
[1] "With the introduction of Windows 95, Microsoft started referring
to directories as folders."
===================
Repet, "bug" este o pană specială, o pană a unui program de
calculator, americanii au inventat un termen specific pentru asta. Nu
e o greșeală ca și în română să se inventeze un termen pornind de la
cel american. Mai e nevoie să dau exemplul lui "widget", discutat acum
o săptămînă ?
=================
http://en.wikipedia.org/wiki/Software_bug A software bug (or just “bug”) is an error, flaw, mistake, failure,
fault or “undocumented feature” in a computer program that prevents it
from behaving as intended (e.g., producing an incorrect or unexpected
result).
=================
> Ai dreptate, ce m-oi fi chinuind eu cu partajare ? Ia să schimb eu peste
> tot cu șeruire ...
> Și cred că voi face la fel cu mergiuire, printare, encodare, etc..
Analogia pe care o folosești ca argument e complet nepotrivită. Pentru
ceilalți termeni la care faci referire americanii folosesc termenii
obișnuiți, nu au inventat unii noi, ca în cazul lui "bug". E normal ca
și în română să se folosească termenii românești obișnuiți, nu unii
inventați plecînd de la cei englezești.
> Chestie de gust. Mie mi se pare oribil / penibil ... și nu crec că sunt
> singur, dovadă că traducătorii liberi au ales „asistent” pentru asta.
În lumea traducătorilor "liberi" se recomandă cu insistență folosirea
glosarului de pe i18n.ro. Cînd cineva care traduce softuri libere se
abate de la acest glosar este atenționat la modul serios. Din păcate
traducătorii liberi sînt liberi doar cu numele, în rest ei sînt legați
de glosarul i18n.ro și de recomandările stilistice din ghidul de
traducere de pe același sit. Ar fi deci recomandat să se numească
"traducătorii de softuri libere".
> N-am spus că este greșită, ci că este urâtă.
> Se încadrează oarecum la ceeace americanii numesc „bad tipography”.
Am căutat cu Google "bad typography" și nu am găsit nici o definiție
pentru acest concept. Ca urmare înclin să cred că nu se referă la
stilul unui text.
On 16 Noi, 20:27, "Alexandru Szasz" <alex...@gmail.com> wrote:
> Ăsta e un caz tipic când traducătorul de programe uită de treaba pe
> care o are de făcut: să facă accesibil un program unor oameni pe care
> limba îi împiedică să-l folosească. Nu e o muncă tipică de traducere,
> e voluntariat. Ispita de a crede că odată ce traduci, creezi ceva pe
> care îți poți permite să-ți pui amprenta, este mare.
Aceste considerații teoretice nu au nici o valoare pînă cînd nu dai
exemple concrete și precise, pe care să le susții cu argumente. O
traducere fidelă ca sens și ca stil nu are cum să fie greșită.
> Nu dau dreptate nimănui, dar singurul argument valabil în cazul unei
> traduceri de succes este că se poate face dovada unor utilizatori ai
> ei. Restul sunt vorbe goale.
Lumea folosește traducerile făcute de mine, altfel nu le-ar descărca.
> - ai făcut imperative câteva din meniurile principale (Editează, Vezi)
Aici nu a greșit.
E drept, unele limbi folosesc aici infinitivul, doar că româna nu
suportă aici un mod impersonal, preferă ceva personal.
Dar cu asta redeschidem de mult închisa poveste a imperativului
singural/plural (al politeții), despre care am mai spus cîndva că este
o amuzantă abordare.
Acuma, nu-i cap de lume, față de multe alte erori și gugumănii care
mai apar în traduceri, asta ar fi una secundară, ar principial
importantă.
On Sun, 16 Nov 2008 11:28:38 -0800 (PST), muntealb wrote: > Traducerea fidelă este universal aplicabilă, indiferent dacă vorbim de > meniuri sau de titluri ale ferestrelor. Dacă americanul a folosit > verbe la imperativ este foarte corect să se traducă în română cu verbe > la imperativ. Nu e ceva neobișnuit, traducătorii italieni (și probabil > și alții) procedează la fel.
Problema ta este că te dai cum bate vântul. Construiești argumente lingvistice cât să iasă ce-ți convine. Ba e ca la americani, ba e ca la francezi, ba e ca la români, ba că să facem la fel ca la ăia și să inventăm cuvinte, ba că nu mai este nevoie să inventăm cuvinte că deja le avem pe ale noastre, odată dai exemplu că ăia folosesc cuvinte comune deci hai să facem la fel, altădată ăia inventează cuvinte speciale deci hai să facem la fel, etc..
> Nici vorbă, uită-te cu atenție și la alte titluri de meniuri. Acolo > unde e vorba de o acțiune se folosește în engleză un verb.
Corect, numai că pe meniul principal nu vorbim despre nicio acțiune.
> Traducerea adevărată și corectă se face din engleză în română direct, > nu se face prin intermediul limbii franceze.
Mai devreme exemplul în franceză sau italiană era convenabil. Acum nu mai este.
> Pe americani și englezi îi ajută și probabil că îi ajută și pe > utilizatorii români, deoarece nu am primit pînă acum nici o reclamație > privitoare la acest aspect. Pe mine mă ajută dpdv al găsirii rapide a > comenzilor din meniuri. Nu am fi folosit acest mod de scriere de la > început, ci atunci cînd mi-am dat seama de utilitatea lui.
Repet, Dacă Scriu cu Majuscule pentru Fiecare Cuvânt este Idiot de Citit. La fel americanii sciru cu litere mari titlurile melodiilor unui album. Asta este la ei. La noi nu. Îți reamintesc că nu suntem americani, suntem culturi *_diferite_*.
> Faptul că niște persoane au făcut un ghid de traducere aflat pe > i18n.ro pe care îl respectă cu strictețe nu înseamnă că acel ghid > este bun. Ba din contră, eu am semnalat deja cel puțin o greșeală în > el (cea cu punerea cratimei în neologisme) și nu s-a făcut > rectificrea necesară.
Dacă ai semnalat o eroare care încă persistă, n-ai decât să o corectezi, mai ales dacă este documentabilă (vreau să zic cu argumente bazate pe surse care pot fi citate, sau care se bazează pe lucrări citabile / consultabile).
Numai că aici intervine o problemă. Înțeleg că sursa argumentului este o lucrare a academiei, ori tu ești un răzvrătit care nu recunoaște anumite reguli stipulate de acea instituție. Sau asta cu cratima în neologisme intră în categoria celor care au girul tău ? Ai o listă de chestii cu „de acord” / „nu sunt de acord” ? Este publică ?
> [...] Eu mă iau după definiția cuvîntului din dicționarul explicativ, > pentru că în română trebuie folosit un termen cu folosire generală, > nu unul care e valabil numai pentru anumite situații sau pentru > anumite softuri ori sisteme de operare.
Mai devreme decuparea și depanarea nu erau bune, fiind prea generale. Acum octet nu este bun, pentru că nu este general.
> În plus de asta termenul "bait/baiți" e prezent în DEX, deci nu văd > care ar fi problema cu folosirea lui.
Deci dacă nu ar fi fost în DEX, folosirea lui ar fi fost problematică. Debugare este în DEX ?
Cît despre bait, ți-am spus, confuzia (fonetică) cu bit/biți. Și dacă mă iau strict după dicționar, byte sau bait trebuie folosit în conjuncție cu ceva care să precizeze numărul de biți. Adică byte, byte, dar cât de mare dpdv al structurii ?
> Am mai avut discuția asta cu un an în urmă tot pe această listă. > Directory și Folder sînt sinonime. Wikipedia oferă următoarea > definiței pentru "directory":
Mai devreme preferai traducerile fidele. Acum fidelitatea s-a nuanțat. Autorul programului a considerat că directory este mai potrivit decât folder (sau invers) într-o anumită conjunctură, chiar dacă wikipedia pe limba lui zice că ar fi similare. Tu de ce le-ai mergiuit ?
> Analogia pe care o folosești ca argument e complet nepotrivită. Pentru > ceilalți termeni la care faci referire americanii folosesc termenii > obișnuiți, nu au inventat unii noi, ca în cazul lui "bug". E normal ca > și în română să se folosească termenii românești obișnuiți, nu unii > inventați plecînd de la cei englezești.
Acum vívat termenii obișnuiți, cum ar fi, de exemplu, cel cu belirea pieii de pe spinarea vacii, etc..
> În lumea traducătorilor "liberi" se recomandă cu insistență folosirea > glosarului de pe i18n.ro.
Greșești, este pe dos. Glosarul de pe RTFS, ulterior pe tmlug.ro, acum pe i18n.ro, reprezintă în primul rând o *culegere* de termeni folosiți în programele traduse. Termenii au fost puși acolo pe parcursul timpului, unii dintre ei și pe baza unor argumente mai mult sau mai puțin discutate și uneori asupra cărora a existat un oarecare consens. Acolo unde consensul nu a fost atins, de obicei termenul prezintă mai multe variante.
Adică glosarul a fost asamblat pe baza realității, nu cineva a făcut glosarul care de-acum dictează realitatea. Ce-i drept, realitatea constrâsă la o formă mai literară (nu a propus nimeni să se introducă șeruire, de exemplu, chit că *asta* este realitatea; filosofic vorbind, asta poate fi și un dezavantaj dpdv al evoluției unei limbi).
> Din păcate traducătorii liberi sînt liberi doar cu numele, în rest ei > sînt legați de glosarul i18n.ro și de recomandările stilistice din > ghidul de traducere de pe același sit. Ar fi deci recomandat să se > numească "traducătorii de softuri libere".
N-am înțeles (cred că ai omis un ne-), dar în tot cazul acel ghid este făcut cu titlu de recomandare, pe baza unei opinii majoritare cu privire la anumite aspecte.
Însă în privința Scrisului cu Majuscule din Loc în Loc, rămân la părerea că este o greșeală / tâmpenie. Asta nu mai intră la categoria recomandare, ci de cum este într-o limbă sau alta. Nu mă interesează cum este la americani, mă interesează cum este la români, că limba asta o vorbim. Nu că asta ar fi mai bună sau mai proastă, ci că tebuie să o luăm ca atare.
On Sun, 16 Nov 2008 12:00:27 -0800 (PST), Cattus Thraex wrote: > > - ai făcut imperative câteva din meniurile principale (Editează, > > Vezi) > Aici nu a greșit. > E drept, unele limbi folosesc aici infinitivul, doar că româna nu > suportă aici un mod impersonal, preferă ceva personal.
A greșit pentru că nu este vorba despre o comandă, ci despre un (fel de) titlu.
> Dar cu asta redeschidem de mult închisa poveste a imperativului > singural/plural (al politeții), despre care am mai spus cîndva că este > o amuzantă abordare.
Acuma nu știu dacă și tu susții ca titlurile să fie imperative, dar sigur disputa la care te referi cu politețea se referă în situațiile când programul vine cu o cerință către utilizator (dar nu și invers, unde măcar aici există consens).
On Sun, 16 Nov 2008 11:40:37 -0800 (PST), muntealb wrote: > Aceste considerații teoretice nu au nici o valoare pînă cînd nu dai > exemple concrete și precise, pe care să le susții cu argumente. O > traducere fidelă ca sens și ca stil nu are cum să fie greșită.
O traducere la care după aia îți trebuie un (alt) dicționar ca să înțelegi ce se vorbește acolo nu se mai cheamă traducere.
> Lumea folosește traducerile făcute de mine, altfel nu le-ar descărca.
On 17 Noi, 01:04, Cristian Secară <or...@secarica.ro> wrote:
> Problema ta este că te dai cum bate vântul. Construiești argumente
> lingvistice cât să iasă ce-ți convine.
> Ba e ca la americani, ba e ca la francezi, ba e ca la români, ba că să
> facem la fel ca la ăia și să inventăm cuvinte, ba că nu mai este nevoie
> să inventăm cuvinte că deja le avem pe ale noastre, odată dai exemplu
> că ăia folosesc cuvinte comune deci hai să facem la fel, altădată ăia
> inventează cuvinte speciale deci hai să facem la fel, etc..
Eu mă dau după cum bate rațiunea. Orice raționament se face cu
argumente diverse, luate dintr-o parte și din alta după cum e nevoie.
Nu există o cărămidă universală cu care să se construiască edificii
logice și care să meargă în toate situațiile în care trebuie făcute
aceste construcții raționale.
> Corect, numai că pe meniul principal nu vorbim despre nicio acțiune.
Asta e o greșeală legată de faptul că se tratează capetele de meniu ca
titluri, ceea ce ele nu sînt în multe cazuri. De exemplu meniul "File"
are ca elemente pe "Open" și "Close", două acțiuni care se referă la
"File", dar care nu i se subordonează acestui termen, pentru că nu fac
parte din aceeași familie cu el, așa cum de exemplu fac parte
elementele meniului "Tools", elemente care sînt de obicei unelte cu
care se realizează anumite acțiuni.
Deci în anumite situații capetele de meniu pot fi titluri ("Tools",
"Help"), iar în alte situații pot fi puncte de plecare pentru comenzi
date calculatorului ("File", "Edit", "View"). "File>Open" sau
"Edit>Copy" sau "File>Export>Export Settings" sînt lanțuri de comandă,
deci capul meniului nu e titlu, ci origine a lanțului.
Ba da, la unele meniuri vorbim de o acțiune, asta nu se înțelege de
către unii. Meniurile "Edit" și "View" sînt formate din verbe la
imperativ, nu din substantive. E doar o coincidență că în aceste
cazuri formele la imperativ sînt identice cu rezultatele acțiunilor.
Dacă americanii ar fi folosit substantive atunci ar fi zis "Editing"
și "Viewing", nu "Edit" și "View", tocmai pentru că era mai indicat să
folosească substantive care descriu acțiunea, nu rezultatul ei ("Edit"
și "View"). În română nu există o astfel de separare ca în engleză,
"Editare" și "Vedere" descriu atît acțiunea, cît și rezultatul ei. Dar
în engleză nu toate verbele au forme de plural care sînt identice cu
substantivele. Însă eu n-am susținut că traducerea lui "Edit" și
"View" cu "Editare" și "Vedere" este greșită, doar că nu este fidelă
ca formă (ca sens este fidelă). Este o adaptare făcută de unii
traducători, însă în nici un caz nu poate fi impusă ca singura
traducere posibilă sau singura traducere indicată pentru interfețele
în limba română. Ar fi preferabil să se traducă fidel și ca sens și ca
formă (timpurile verbelor), asta pentru că dacă nu se respectă acest
lucru există riscul apariției unor exprimări nefericite cum sînt cele
din traducerile MS RO (de ex. "Delete Browsing History" tradus ca
"Ștergere istoric navigare" sau "Diagnose Connection Problems" tradus
ca "Diagnostic probleme conexiune", ambele în Internet Explorer 7). Se
vede deci că transformarea verbelor în substantive poate duce ușor la
aberații lingvistice.
> Mai devreme exemplul în franceză sau italiană era convenabil.
> Acum nu mai este.
Alegerile de ordin terminologic sau stilistic făcute de traducătorii
din alte țări trebuie studiate și adoptate numai dacă sînt potrivite.
În nici un caz nu trebuie copiat orbește stilul sau terminologia
folosite de traducătorii dintr-o anumită țară. Am zis-o și în urmă cu
mai mult de un an pe această listă, că traducerile franțuzești de
softuri au o terminologie bună și un stil de exprimare mai puțin bun,
pe cînd cele italiene au o terminologie mai puțin bună (sînt preluate
multe englezisme) dar au un stil de exprimare bun. Oricum stilul
adoptat de mine cu imperativul nu a fost determinat de alegerea
stilistică a italienilor, ci de fidelitatea față de textul original în
engleză.
> Repet, Dacă Scriu cu Majuscule pentru Fiecare Cuvânt este Idiot de
> Citit.
> La fel americanii sciru cu litere mari titlurile melodiilor unui album.
> Asta este la ei. La noi nu. Îți reamintesc că nu suntem americani,
> suntem culturi *_diferite_*.
În fiecare mesaj trebuie să-ți atrag atenția că generalizezi
experiențe personale și le mai și dramatizezi pe deasupra. Pentru
marea majoritate a utilizatorilor de calculatoare nu este deloc
"idiot" de citit meniuri scrise cu litere majuscule la fiecare cuvînt,
ba chiar este mai ușor. Pentru că nu se scrie tot în acest fel, ci
numai secvențe scurte, în general de 2-3-4 cuvinte. În plus de asta
românii folosesc în proporție de peste 80% softuri în engleză și nu s-
a revoltat nimeni din cauza meniurilor scrise cu majuscule inițiale.
Deci nu se poate generaliza o reacție personală de respingere a
aspectului acestor meniuri la toată populația României. Iar diferența
dintre cultura americană și cea română nu constă în modul de scriere a
unor texte scurte. Preluarea modului de scriere "american" nu va
corupe specificul limbii române, acesta poate fi corupt doar prin
preluarea masivă de englezisme neadaptate gramaticii și ortografiei
românești.
> Dacă ai semnalat o eroare care încă persistă, n-ai decât să o
> corectezi, mai ales dacă este documentabilă (vreau să zic cu argumente
> bazate pe surse care pot fi citate, sau care se bazează pe lucrări
> citabile / consultabile).
> Numai că aici intervine o problemă. Înțeleg că sursa argumentului este
> o lucrare a academiei, ori tu ești un răzvrătit care nu recunoaște
> anumite reguli stipulate de acea instituție.
> Sau asta cu cratima în neologisme intră în categoria celor care au girul
> tău ? Ai o listă de chestii cu „de acord” / „nu sunt de acord” ? Este
> publică ?
Anumite decizii ale Institutului de Lingvistică al Academiei sînt
proaste, iar altele (puține) sînt bune. Recomandarea privind cratima e
o astfel de decizie care încearcă să limiteze folosirea cratimei doar
la anumite neologisme. E o decizie rațională și practică, cu care sînt
de acord și la care am făcut referință de multe ori. Nu sînt de acord
cu deciziile aceluiași institut care sînt iraționale și/sau
nepractice.
Nu are nici o legătură faptul că nu fac modificări în ghidul de pe
i18n.ro cu opiniile mele despre deciziile lingvistice ale Academiei.
Ghidul de traducere de pe i18n.ro se află în grija unor persoane care
trebuie să-l actualizeze și să-l corecteze dacă li se semnalează niște
probleme. Eu mă ocup de manualul de traducere de pe situl meu, acolo
fac adăugări și corecturi dacă e necesar.
> Mai devreme decuparea și depanarea nu erau bune, fiind prea generale.
> Acum octet nu este bun, pentru că nu este general.
> Deci dacă nu ar fi fost în DEX, folosirea lui ar fi fost problematică.
> Debugare este în DEX ?
> Cît despre bait, ți-am spus, confuzia (fonetică) cu bit/biți.
> Și dacă mă iau strict după dicționar, byte sau bait trebuie folosit în
> conjuncție cu ceva care să precizeze numărul de biți. Adică byte, byte,
> dar cât de mare dpdv al structurii ?
Fiecare caz trebuie judecat separat, nu se poate aplica o măsură
comună la toate situațiile. Traducerea lui "cropping" cu "decupare" nu
este bună, cum nu este bună nici traducerea lui "debugging" cu
"depanare".
În cazul lui "octet" problema nu este "generalitatea" lui, ci din
contră, "particularitatea", potrivirea numai cu o anumită situație.
Termenul original "byte" poate desemna în funcție de situație un grup
format dintr-un număr variabil de biți, așa cum se poate vedea din
extrasele de mai jos, luate din articolul de pe Wikipedia. Termenul
"octet" înseamnă doar 8 biți, nu se poate extinde pentru a cuprinde și
grupări formate dintr-un număr diferit de biți, deci este o traducere
greșită.
======================
http://en.wikipedia.org/wiki/Byte The term byte was coined by Dr. Werner Buchholz in July 1956, during
the early design phase for the IBM Stretch computer.[1][2][3]
Originally it was defined in instructions by a 4-BIT BYTE-SIZE FIELD,
ALLOWING FROM ONE TO SIXTEEN BITS (the production design reduced this
to a 3-bit byte-size field, allowing from one to eight bits to be
represented by a byte); typical I/O equipment of the period used six-
bit bytes. A fixed eight-bit byte size was later adopted and
promulgated as a standard by the System/360. The term "byte" comes
from "bite," as in the smallest amount of data a computer could "bite"
at once. The spelling change not only reduced the chance of a "bite"
being mistaken for a "bit," but also was consistent with the penchant
of early computer scientists to make up words and change spellings. A
byte was also often referred to as "an 8-bit byte", reinforcing the
notion that it was a tuple of N BITS, AND THAT OTHER SIZES WERE
POSSIBLE.
A contiguous sequence of binary bits in a serial data stream, such as
in modem or satellite communications, or from a disk-drive head, which
is the smallest meaningful unit of data. These bytes might include
start bits, stop bits, or parity bits, and thus could vary FROM 7 TO
12 BITS to contain a single 7-bit ASCII code.
A datatype or synonym for a datatype in certain programming languages.
C and C++, for example, defines byte as "addressable unit of data
large enough to hold any member of the basic character set of the
execution environment" (clause 3.6 of the C standard). Since the C
char integral data type must contain at least 8 bits (clause
5.2.4.2.1), a BYTE IN C IS AT LEAST CAPABLE OF
muntealb wrote: > On 17 Noi, 01:04, Cristian Secară <or...@secarica.ro> wrote: >> Corect, numai că pe meniul principal nu vorbim despre nicio acțiune.
> Asta e o greșeală legată de faptul că se tratează capetele de meniu ca > titluri, ceea ce ele nu sînt în multe cazuri. De exemplu meniul "File" > are ca elemente pe "Open" și "Close", două acțiuni care se referă la > "File", dar care nu i se subordonează acestui termen, pentru că nu fac > parte din aceeași familie cu el, așa cum de exemplu fac parte
> elementele meniului "Tools", elemente care sînt de obicei unelte cu > care se realizează anumite acțiuni.
> Deci în anumite situații capetele de meniu pot fi titluri ("Tools", > "Help"), iar în alte situații pot fi puncte de plecare pentru comenzi > date calculatorului ("File", "Edit", "View"). "File>Open" sau > "Edit>Copy" sau "File>Export>Export Settings" sînt lanțuri de comandă, > deci capul meniului nu e titlu, ci origine a lanțului.
Aici problema este cu aplicatiile care au meniurile facute cu picioarele, Firefox este un exemplu sugestiv, au mutat setarile din "Edit->Preferences" in "Tools->Options" nu pentru ca e logic, ci pentru a imita Intenet Explorer in goana dupa cit mai multi utilizatori. Cind li s-a argumentat ca nu "optionezi uneltele" ci "editazi preferintele" si li s-a dat in cap cu HiG-ul, au revenit "Edit->Preferences", dar numai pentru versiunea de Linux.
> On 17 Noi, 01:04, Cristian Secară <or...@secarica.ro> wrote: >> Problema ta este că te dai cum bate vântul. Construiești argumente >> lingvistice cât să iasă ce-ți convine. >> Ba e ca la americani, ba e ca la francezi, ba e ca la români, ba că să >> facem la fel ca la ăia și să inventăm cuvinte, ba că nu mai este nevoie >> să inventăm cuvinte că deja le avem pe ale noastre, odată dai exemplu >> că ăia folosesc cuvinte comune deci hai să facem la fel, altădată ăia >> inventează cuvinte speciale deci hai să facem la fel, etc..
> Eu mă dau după cum bate rațiunea. Orice raționament se face cu > argumente diverse, luate dintr-o parte și din alta după cum e nevoie. > Nu există o cărămidă universală cu care să se construiască edificii > logice și care să meargă în toate situațiile în care trebuie făcute > aceste construcții raționale.
Scuze că intervin ca musca-n lapte, dar ce legătură are rațiunea cu limba? Limba nu e o știință, e un mijloc de comunicare modelat de oameni după propria dorință. Entitățile academice din fiecare țară doar încearcă să modeleze limba, nu o pot impune, n-a reușit nici dictatura nu o să reușești nici tu.
În cazul meniului "Tools" capul de meniu este un termen general
("Unelte") care are în subordine termeni particulari ("Descărcător",
"Blocant de Publicități", "Server proxy", etc.) din familia de unelte
a softului respectiv. Deci în acest caz se poate susține că "Tools" e
un TITLU de meniu. Însă în cazul meniului "File", în el nu sînt
prezente elemente din familia lui "File" (ca de ex. "Text File",
"Image File", etc.), ci comenzi care i se aplică lui "File". În acest
caz NU se mai poate susține că "File" e un TITLU.
> Aici problema este cu aplicatiile care au meniurile facute cu
> picioarele, Firefox este un exemplu sugestiv, au mutat setarile din
> "Edit->Preferences" in "Tools->Options" nu pentru ca e logic, ci pentru
> a imita Intenet Explorer in goana dupa cit mai multi utilizatori.
> Cind li s-a argumentat ca nu "optionezi uneltele" ci "editazi
> preferintele" si li s-a dat in cap cu HiG-ul, au revenit
> "Edit->Preferences", dar numai pentru versiunea de Linux.
Traducătorul depinde de deciziile programatorului. O traducere fidelă
este cea mai bună opțiune pentru traducător.
On 17 Noi, 13:11, "Alexandru Szasz" <alex...@gmail.com> wrote:
> Scuze că intervin ca musca-n lapte, dar ce legătură are rațiunea cu
> limba? Limba nu e o știință, e un mijloc de comunicare modelat de
> oameni după propria dorință. Entitățile academice din fiecare țară
> doar încearcă să modeleze limba, nu o pot impune, n-a reușit nici
> dictatura nu o să reușești nici tu.
Rațiunea trebuie să stea la baza procesului de gîndire prin care se
decide ce terminologie și ce stil să se folosească într-o traducere.
Eu nu încerc să impun nimic, eu traduc fidel, credeam că s-a observat
asta pînă acum. Alții vor să impună o terminologie și un stil de
exprimare care nu sînt potrivite, pentru că nu sînt fidele textului
original.
În data de 17 noiembrie 2008 13:26, muntealb <munte...@gmail.com> a scris:
> On 17 Noi, 13:11, "Alexandru Szasz" <alex...@gmail.com> wrote: >> Scuze că intervin ca musca-n lapte, dar ce legătură are rațiunea cu >> limba? Limba nu e o știință, e un mijloc de comunicare modelat de >> oameni după propria dorință. Entitățile academice din fiecare țară >> doar încearcă să modeleze limba, nu o pot impune, n-a reușit nici >> dictatura nu o să reușești nici tu.
> Rațiunea trebuie să stea la baza procesului de gîndire prin care se > decide ce terminologie și ce stil să se folosească într-o traducere.
> Eu nu încerc să impun nimic, eu traduc fidel, credeam că s-a observat > asta pînă acum. Alții vor să impună o terminologie și un stil de > exprimare care nu sînt potrivite, pentru că nu sînt fidele textului > original.
Păi înțelegi greșit procesul de localizare. El impune și adaptare, nu traducere fidelă.
On 17 Noi, 13:31, "Alexandru Szasz" <alex...@gmail.com> wrote:
> Păi înțelegi greșit procesul de localizare. El impune și adaptare, nu
> traducere fidelă.
Ba din contră, tu înțelegi greșit procesul de traducere. Adaptarea
intervine într-o traducere numai atunci cînd din anumite motive nu se
poate face o traducere fidelă. În rest se traduce fidel.
Nu se face adaptare de dragul adaptării. Ori în cazul softurilor
"adaptarea" folosită la meniuri a creat aberațiile din traducerile MS
RO. Cum a fost posibil ? Simplu. În engleză meniurile cu acțiuni au ca
prim element un verb la imperativ, iar elementele următoare sînt și
ele verbe la imperativ. MS RO a transformat primul element al meniului
în substantiv ("Editare") și pentru consecvență a transformat și
restul de elemente ("Decupare", "Copiere", "Lipire") tot în
substantive. La fel procedează și francezii cînd primul element este
un verb la infinitiv (Editer) și următoarele (Couper, Copier, Coller)
la fel. Acum că unii din traducătorii români vor să facă adaptări și
să transforme primul element din meniu din verb la imperativ în
substantiv, iar restul să fie verbe la imperativ, e treaba lor.
Eu prefer varianta originală din engleză cu primul element verb la
imperativ și următoarele elemente la fel. Și am mai spus că și
italienii, cu o limbă asemănătoare cu româna, fac la fel iar acolo 60
de milioane de oameni nu au o problemă cu această abordare. Ca urmare
nu se impune folosirea adaptării stilistice (transformarea
verb=>substantiv) în acest caz.
În data de 17 noiembrie 2008 13:50, muntealb <munte...@gmail.com> a scris:
> On 17 Noi, 13:31, "Alexandru Szasz" <alex...@gmail.com> wrote: >> Păi înțelegi greșit procesul de localizare. El impune și adaptare, nu >> traducere fidelă.
> Ba din contră, tu înțelegi greșit procesul de traducere. Adaptarea > intervine într-o traducere numai atunci cînd din anumite motive nu se > poate face o traducere fidelă. În rest se traduce fidel.
Aha, interesant, deci după tine procesul de localizare a programelor
de calculator nu implică în principal o traducere fidelă. Asta ca aviz
celor care folosesc programe traduse de tine. Sau poate că aceștia și-
au dat deja seama de concepțiile pe care le suții privind localizarea
softurilor, de cînd ai tradus termenul "tab" prin termenul "filă", în
mod evident greșit și infidel, dar cel mai adaptat pentru utilizatorii
români în opinia ta.
În data de Lu, 17-11-2008 la 02:50 -0800, muntealb a scris:
> On 17 Noi, 01:04, Cristian Secară <or...@secarica.ro> wrote: > > Problema ta este că te dai cum bate vântul. Construiești argumente > > lingvistice cât să iasă ce-ți convine. > > Ba e ca la americani, ba e ca la francezi, ba e ca la români, ba că să > > facem la fel ca la ăia și să inventăm cuvinte, ba că nu mai este nevoie > > să inventăm cuvinte că deja le avem pe ale noastre, odată dai exemplu > > că ăia folosesc cuvinte comune deci hai să facem la fel, altădată ăia > > inventează cuvinte speciale deci hai să facem la fel, etc..
> Eu mă dau după cum bate rațiunea. Orice raționament se face cu > argumente diverse, luate dintr-o parte și din alta după cum e nevoie. > Nu există o cărămidă universală cu care să se construiască edificii > logice și care să meargă în toate situațiile în care trebuie făcute > aceste construcții raționale.
Erai bun de politician! Mi te imaginez la o tribună în fața cetățenilor, amețind alegătorii cu o asemenea argumentație... :)
Dar, lăsând gluma la o parte, aș avea de zis un singur lucru mai la subiect. Io nu prea am folosit programe traduse de tine, de fapt nici nu credeam că le-am încercat vreodată până nu ai spus la un moment dat că tu ai tradus Azureus... Ohoho... Cred că a fost cea mai amuzantă traducere pe care am văzut-o vreodată. Sincer, am crezut că cineva a tradus „la mișto” acel program, era aproape inutilizabil cu toți termenii aceia neaoși pentru seeders, leechers etc. Adică terminologia era în mare parte inventată și paralelă cu vorbirea curentă, a trebuit să-l folosesc în engleză ca să-mi pot face treaba.
Asta a fost acu' doi, trei ani, într-un Azureus 2.0.x. Ca să fiu cât de cât obiectiv, am căutat cinci minute în traducerea de acum[1] câteva exemple, ce-i drept am găsit mai mult alte chestii, nu ce căutam, dar vorbesc de la sine și astea:
„Reparație experimentală pentru panicile de kernel în...” „Arată Mereu Ponturile Flotante” „Clicați pentru a copia hașul în cliplanșetă” „Răzuiește și cașează” „Informații despre Caș”
Acuma, sper să nu mi-o iei în nume de rău, nu vreau să fiu negativist, dar încerc să înțeleg... Ai urmărit alți utilizatori care îți folosesc traducerile? Ce feedback ai pentru asemenea „inovații”? S-a întâmplat vreodată să vadă la tine pe calculator un alt power-user texte de genul ăsta? Cum a reacționat?
|
