Chiar și francezii, cei care au inventat "surface de travail", au
abandonat acum sintagma pentru că e prea lungă. În Windows XP în
franceză i se zice "Bureau". Deci a păstra "suprafață de lucru" pentru
română ar fi desuet și nepractic (cine ar dori să spună "copiază
fișierul pe suprafața de lucru"?).
> Chiar și francezii, cei care au inventat "surface de travail", au > abandonat acum sintagma pentru că e prea lungă. În Windows XP în > franceză i se zice "Bureau". Deci a păstra "suprafață de lucru" pentru > română ar fi desuet și nepractic (cine ar dori să spună "copiază > fișierul pe suprafața de lucru"?).
Mie „Copiază fișierul pe spațiul de lucru" mi se pare de bun simț. Unele cuvinte din engleză sunt răspândite doar pentru că nu traduce nimeni ca să existe o alternativă. Nu subestimați nici puterea Windows-ului care cred că e responsabilul popularizării cuvântului „folder", păstrat și în traducerea românească.
> > Care este traducerea agreată de voi pentru termenul „desktop"
> > 1. desktop (netradus) > > 2. suprafață de lucru > > 3. birou
> spațiu de lucru; așa a tradus și Microsoft, mi se pare suficient de clar
Dacă te referi la un computer, atunci stație de lucru, terminal, PC, etc. Dacă te referi la birou, atunci birou. Dacă te referi la suprafața accesibilă administratorului de ferestre atunci aș zice fundal.
În toate celelate cazuri merge suprafață de lucru.
În Vista Microsoft nu a păstrat "suprafață de lucru", ci folosește
"desktop". Evident că este o variantă la fel de proastă ca și
"folder".
"Spațiu de lucru" e un concept care se aplică fiecărui program în
parte (spațiul de lucru din Word, din Excel, etc.) și nu este
echivalent cu "suprafață de lucru", element al SO care există în afara
programelor. În engleză corespondentul lui "spațiu de lucru" este
"workspace".
În KDE 4 am tradus integral ca „Birou”. E un termen familiar, în
română, și poate fi declinat ușor. În plus, are și avantajul de a fi
scurt și alcătuit dintr-un singur cuvînt. Mai era, pare-mi-se, și în
franceză „bureau”... Deci, nu am văzut nici un argument rațional să
folosesc desktop sau ciudatul „Spațiu de lucru”. Părerea mea. Sper că
e acceptabilă.
> În KDE 4 am tradus integral ca „Birou". E un termen familiar, în > română, și poate fi declinat ușor. În plus, are și avantajul de a fi > scurt și alcătuit dintr-un singur cuvînt. Mai era, pare-mi-se, și în > franceză „bureau"... Deci, nu am văzut nici un argument rațional să > folosesc desktop sau ciudatul „Spațiu de lucru". Părerea mea. Sper că > e acceptabilă.
On Fri, 25 Apr 2008 04:09:24 -0700 (PDT), Sergiu Bivol wrote: > În KDE 4 am tradus integral ca „Birou”. E un termen familiar, în > română, și poate fi declinat ușor.
Mie mi se pare deplasat. Mă duce cu gândul la costumul lui MunteAlb, adică poate o fi el corect din anumite puncte de vedere, dar are un neajuns major, nimeni nu îl folosește în vorbirea curentă și/sau bulversează pe cei care se așteapăt să găsească un concept familiar, sau măcar cunoscut și nu în ultimul rând despre care la nevoie pot să întrebe pe cineva.
Dar nu numai asta. Termenul de „birou” poate fi perceput diferit. Când sunt la servici și vorbesc la telefon cu cineva zic că sunt ori „la studio” ori „la birou”. Pe vremuri mai puteam să fiu „la care”. Prin „la birou” înțeleg că sunt undeva prin clădirea unde sunt birourile (încăperile), nu că aș sta la vreo masă, asta prin contrast cu clădirea unde se află studioul de filmare. Taică-miu, care nu știe engleză aproape de loc, n-a stat la un birou (mobilă) în viața lui. Pentru el „la birou” este echivalent cu „la servici”.
Iar eu nu înțeleg aversiunea asta pentru un termen deja familiar și punctual, precis. Cu ce sau pe cine încurcă că azi există hard (ware) sau soft (ware) ? Sau hard disc ? Sau floppy disc ? („dați-mi și mie un disc flopi vă rog”)
On 25 Apr, 15:38, Cristian Secară <or...@secarica.ro> wrote:
> On Fri, 25 Apr 2008 04:09:24 -0700 (PDT), Sergiu Bivol wrote:
> Mie mi se pare deplasat. Mă duce cu gândul la costumul lui MunteAlb,
> adică poate o fi el corect din anumite puncte de vedere, dar are un
> neajuns major, nimeni nu îl folosește în vorbirea curentă și/sau
> bulversează pe cei care se așteapăt să găsească un concept familiar,
> sau măcar cunoscut și nu în ultimul rând despre care la nevoie pot să
> întrebe pe cineva.
Mie mi se pare foarte corectă opțiunea lui Sergiu Bivol, un termen
românesc pentru o noțiune care trebuie să fie familiară de la început
utilizatorului. Și e și chestia ai cu cratima, mulți o să scrie
desktop-ul, desktop-urile și nu cred că are cineva interesul să se
înmulțească cratimele. Desktop e perceput ca fiind englezesc și o să i
se pună cratimă la fel ca lui mouse, indiferent de ce recomandări o să
vină de la lingviști sau de la alții. Am văzut pe net o chestie la
Gnome RO, unde se zice de punerea cratimei în funcție de "consacrarea/
neconsacrarea" termenului în română, ceea ce evident este greșit, dar
este afirmat cu tărie.
---------------------
http://gnomero.sourceforge.net/sugestii.txt
* obișnium să folosim cratima în momenul în care articulăm
neologismele "neconsacrate":
icon-uri, host-ul, mouse-ului
însă nu punem cratimă în cazul neologismelor deja
"împrumutate"/consacrate:
fonturile
----------------------
Nimeni n-o să scrie "biro-ul", deci se scapă de cratima asta
zăpăcitoare.
Nu există termeni bulversanți, lumea clicăie și-și dă seama ce fac în
cazul unor chestii simple cum e costum, căruia i se putea zice și
blană, adică "programul își schimbă blana, dar năravul (stabilitatea)
ba".
> Dar nu numai asta. Termenul de „birou” poate fi perceput diferit. Când
> sunt la servici și vorbesc la telefon cu cineva zic că sunt ori „la
> studio” ori „la birou”. Pe vremuri mai puteam să fiu „la care”. Prin
> „la birou” înțeleg că sunt undeva prin clădirea unde sunt birourile
> (încăperile), nu că aș sta la vreo masă, asta prin contrast cu clădirea
> unde se află studioul de filmare.
> Taică-miu, care nu știe engleză aproape de loc, n-a stat la un birou
> (mobilă) în viața lui. Pentru el „la birou” este echivalent cu „la
> servici”.
E un exemplu personal, nu poate fi aplicat și la alții. Nu se poate
trage de aici concluzia că folosirea lui "birou" în loc de "desktop" i-
ar deranja pe majoritatea utilizatorilor de programe în română. Și
asta pentru că nu se știe exact cum reacționează ei, se știe doar că
există, dar nu prea au fost văzuți în "sălbăticie". Cred că nu se știe
nici cum vorbesc, așa de ascunși se țin, de parcă le-ar fi frică să nu
fie socotiți inculți pentru că nu folosesc programele în engleză.
> Iar eu nu înțeleg aversiunea asta pentru un termen deja familiar și
> punctual, precis. Cu ce sau pe cine încurcă că azi există hard (ware)
> sau soft (ware) ? Sau hard disc ? Sau floppy disc ? („dați-mi și mie un
> disc flopi vă rog”)
Nu e o aversiune, e o respingere bazată pe faptul că există un termen
mai bun, foarte cunoscut de toți, mai ușor de înțeles de începători și
mai ușor de scris, fără riscul de greșeli de ortografie.
On Fri, 25 Apr 2008 06:52:25 -0700 (PDT), Robynhud wrote: > Mie mi se pare foarte corectă opțiunea lui Sergiu Bivol, un termen > românesc pentru o noțiune care trebuie să fie familiară de la început > utilizatorului.
De ce pleci de la presupunerea asta ? Birou ca mobilă le este familiar doar celor care știu ce-i aia să stai la birou (biroul fizic).
>> Mie mi se pare foarte corectă opțiunea lui Sergiu Bivol, un termen >> românesc pentru o noțiune care trebuie să fie familiară de la început >> utilizatorului.
> De ce pleci de la presupunerea asta ? Birou ca mobilă le este familiar > doar celor care știu ce-i aia să stai la birou (biroul fizic).
Ba eu as zice ca noi astia care stam toata ziua la birou (mobila) avem tendinta mai degraba sa asociem birou = serviciu.
On Fri, 25 Apr 2008 06:52:25 -0700 (PDT), Robynhud wrote:
(asta am remarcat mai târziu)
> Nimeni n-o să scrie "biro-ul", deci se scapă de cratima asta > zăpăcitoare.
Argumentul gramatical este corect, dar cam subțire, zic eu.
> E un exemplu personal, nu poate fi aplicat și la alții. Nu se poate > trage de aici concluzia că folosirea lui "birou" în loc de "desktop" > i- ar deranja pe majoritatea utilizatorilor de programe în română.
Nu e vorba de a deranja, ci de a-l percepe în vreun fel, măcar explicativ sau sugestiv. Acum că mă gândesc mai mult, mie mi se pare chiar stupid. La regie sau la care de reportaj nu avem birouri, ci pupitre. Unele dintre ele sunt ticsite de monitoare și alte prostii tehnice. Biroul cu care m-am obișnuit abia de vreo 4 ani încoace (din vreo 23 de ani prin televiziuni) arată tridimensional, cu niște picioare late și în cazul de azi și niște sertare pe roți. Nu are nici în clin nici în mânecă cu nimic din ce am eu pe desktopul de pe laptop. Poate singurul lucru comun sunt niște scheme, pe care le am și în calculator și fizic pe masă (majoritatea în format A2).
> Nu e o aversiune, e o respingere bazată pe faptul că există un termen > mai bun, foarte cunoscut de toți, mai ușor de înțeles de începători și > mai ușor de scris, fără riscul de greșeli de ortografie.
Mai bun, mă-ndoi. Cunoscut de toți, discutabil. Fără risc de greșeli de ortografie, da (deși nu aș percepe un așa mare *risc* nici altfel). Biroul ca mobilă este ceva fizic, pot să bat în el. Biroul ca servici este ceva abstract (iar de unii chiar de evitat). Copiii știu ce-i aia un birou ? Eu zic că nu, dar sunt sigur că majoritatea din fața unui calculator știu ce-i aia un desktop chiar înainte de a învăța limba engleză.
Birou este o mobilă foarte răspîndită nu numai în companii/firme, ci
și în casele particulare, nu e neapărat asociată cu serviciul, mai
degrabă cu activitatea intelectuală. Mulți copii de școală au acasă
birouri la care își fac lecțiile. De fapt multă lume în general are
birou acasă, e cea mai convenabilă mobilă dacă ai de lucru.
On 25 Apr, 17:55, Cristian Secară <or...@secarica.ro> wrote:
> On Fri, 25 Apr 2008 06:52:25 -0700 (PDT), Robynhud wrote:
> Nu e vorba de a deranja, ci de a-l percepe în vreun fel, măcar
> explicativ sau sugestiv. Acum că mă gândesc mai mult, mie mi se pare
> chiar stupid. La regie sau la care de reportaj nu avem birouri, ci
> pupitre. Unele dintre ele sunt ticsite de monitoare și alte prostii
> tehnice.
> Biroul cu care m-am obișnuit abia de vreo 4 ani încoace (din vreo 23 de
> ani prin televiziuni) arată tridimensional, cu niște picioare late și
> în cazul de azi și niște sertare pe roți. Nu are nici în clin nici în
> mânecă cu nimic din ce am eu pe desktopul de pe laptop. Poate singurul
> lucru comun sunt niște scheme, pe care le am și în calculator și fizic
> pe masă (majoritatea în format A2).
E vorba de o percepție personală bazată pe o anume experiență de
viață, pe care probabil nu o împărtășește prea multă lume, dat fiind
domeniul de activitate. Nu știu de ce ar trebui căutată o
corespondență perfectă între un termen și folosirea lui, nici
americanii nu fac asta la alegerea cuvintelor originale. Mouse este
cel mai bun exemplu, asemănarea cu un șoarece nu e nici pe deprate
perfectă, iar unele dispozitive relativ noi nici măcar nu mai seamănă
cu un șoarece, pentru că și-au pierdut coada și merg cu unde radio.
> Mai bun, mă-ndoi. Cunoscut de toți, discutabil. Fără risc de greșeli de
> ortografie, da (deși nu aș percepe un așa mare *risc* nici altfel).
> Biroul ca mobilă este ceva fizic, pot să bat în el.
> Biroul ca servici este ceva abstract (iar de unii chiar de evitat).
> Copiii știu ce-i aia un birou ? Eu zic că nu, dar sunt sigur că
> majoritatea din fața unui calculator știu ce-i aia un desktop chiar
> înainte de a învăța limba engleză.
Copii știu foarte bine ce este un birou, magazinele au oferte speciale
pentru ei și nici un producător n-ar produce ceva care nu se vinde.
Căutarea "birou pentru copii" are peste 2 milioane de rezultate în
Google.
On Fri, 25 Apr 2008 08:24:08 -0700 (PDT), Robynhud wrote: > Copii știu foarte bine ce este un birou, magazinele au oferte speciale > pentru ei și nici un producător n-ar produce ceva care nu se vinde. > Căutarea "birou pentru copii" are peste 2 milioane de rezultate în > Google.
„birou pentru copii” (ca expresie) dă 9.140 de rezultate :)
Dar eu vorbeam de ce [cred eu că] au copiii concret acasă, nu ce au sau ar putea avea o mână de copii cărora părinții le pot cumpăra un birou dedicat.
On 25 Apr, 18:35, Cristian Secară <or...@secarica.ro> wrote:
> Dar eu vorbeam de ce [cred eu că] au copiii concret acasă, nu ce au sau
> ar putea avea o mână de copii cărora părinții le pot cumpăra un birou
> dedicat.
N-aș zice că se pune așa problema, strict legat de copii, oricum
programele traduse li se adresează tuturor celor care nu știu engleza
sau preferă româna. Iar aceștia cred eu că ar prefera "birou" în loc
de "desktop", e mai familiar pentru ei, mai ușor de reținut, de
înțeles și de scris.
Dintre aceia care folosesc acum programe în engleză majoritatea n-o să
treacă niciodată la programe în română, indiferent de numărul de
cuvinte englezești pe care le-ar conține acestea. E o chestie de
prestanță în ochii multora faptul că pot să folosească un program în
engleză și n-ar trece la limba română nici dacă traducătorii ar folosi
desktopul, mouse-ul, threadul, toolul, seedul/peerul și mai știu eu
ce. A văzut cineva un convertit de la engleză la română, că eu n-am
auzit de așa ceva, în afară de unii din traducătorii de programe,
normal.
On Fri, 25 Apr 2008 09:04:02 -0700 (PDT), Robynhud wrote: > N-aș zice că se pune așa problema, strict legat de copii, oricum > programele traduse li se adresează tuturor celor care nu știu engleza > sau preferă româna. Iar aceștia cred eu că ar prefera "birou" în loc > de "desktop", e mai familiar pentru ei, mai ușor de reținut, de > înțeles și de scris.
Nu știu ce să zic, eu prefer româna, dar nu știu să spun „de ce”. Posibil că mi-e mai ușor de citit și înțeles. Deși teoretic știu mai bine germana decât engleza (de fapt și practic, dar n-am exericțiu), totuși nu m-aș grăbi să folosesc programe în germană (decât dacă n-aș avea de ales). Poate o fi și chestie de vârstă ? Mai demult (în urmă cu ~15 ani) și eu mă prosteam cu englezisme, lucru care azi nu mă mai încântă de loc.
> Dintre aceia care folosesc acum programe în engleză majoritatea n-o să > treacă niciodată la programe în română, indiferent de numărul de > cuvinte englezești pe care le-ar conține acestea. E o chestie de > prestanță în ochii multora faptul că pot să folosească un program în > engleză și n-ar trece la limba română nici dacă traducătorii ar folosi > desktopul, mouse-ul, threadul, toolul, seedul/peerul și mai știu eu > ce. A văzut cineva un convertit de la engleză la română, că eu n-am > auzit de așa ceva,
Mda, interesantă temă ca să zic așa. O să mă gândesc ...
> în afară de unii din traducătorii de programe, normal.
În practică nu-i chiar așa normal. Am auzit frecvent chestii de genul „eu traduc, dar nu folosesc niciodată programe traduse”, chiar mai des decât invers. Oricum un lucru dăunător după părerea mea, pentru că nu ai cum să traduci corect și firesc fără un feedback în primul rând propriu.
În fine, ca să sumarizez de fapt o idee mai veche de a mea, atunci când este vorba despre un concept nou, șansele ca o traducere să aibă succes sunt zero. Nu că așa ar fi mai bine, ci că așa iese practic (constatare).
Mausul este mai degrabă un concept (ce face el, rostul lui și modul de utilizare), nu un obiect. La fel se întâmplă cu multe alte chestii noi conceptual, cum ar fi fast food, supermarket, hipermarket, mall, hardware, software, browser, online, robot, laser, bairam, de fapt cred că și sutien, pentru că a susține țâțele cu un obiect vestimentar îmi pare mai degrabă un concept, nou sau poate revoluționar la vremea lui.
Eu pe desktop și pe folder le pun în aceeași oală, adică a unor concepte noi, de-acum rodate. Dacă crezi sau credeți că aveți șanse cu altceva, succes, ce să zic ...
În data de Vi, 25-04-2008 la 09:04 -0700, Robynhud a scris:
> On 25 Apr, 18:35, Cristian Secară <or...@secarica.ro> wrote: > > Dar eu vorbeam de ce [cred eu că] au copiii concret acasă, nu ce au sau > > ar putea avea o mână de copii cărora părinții le pot cumpăra un birou > > dedicat.
> N-aș zice că se pune așa problema, strict legat de copii, oricum > programele traduse li se adresează tuturor celor care nu știu engleza > sau preferă româna. Iar aceștia cred eu că ar prefera "birou" în loc > de "desktop", e mai familiar pentru ei, mai ușor de reținut, de > înțeles și de scris.
Am folosit câțiva ani ceea ce pentru unii este „banc de lucru”. Ca formă și concept e aproximativ identic cu un birou. Îmi este familiar și dacă aș folosi acest termen în loc de „desktop” nu aș avea nici o problemă, ba, sincer să fiu, chiar aș prefera acest termen, sau chiar mai bine „suprafața bancului de lucru”. Să nu uităm ca în limba româna există foarte multe cuvinte omonime.
> Dintre aceia care folosesc acum programe în engleză majoritatea n-o să > treacă niciodată la programe în română, indiferent de numărul de > cuvinte englezești pe care le-ar conține acestea. E o chestie de > prestanță în ochii multora faptul că pot să folosească un program în > engleză și n-ar trece la limba română nici dacă traducătorii ar folosi > desktopul, mouse-ul, threadul, toolul, seedul/peerul și mai știu eu > ce. A văzut cineva un convertit de la engleză la română, că eu n-am > auzit de așa ceva, în afară de unii din traducătorii de programe, > normal.
Acum nu mai folosesc programe în engleză și încerc să le evit, dar până de curând eram total împotriva programelor traduse în limba română din cauza conceptelor greșit înțelese, care mai mult mă încurcau decat să mă ajute. Sunt cuvinte pe care încă nu le putem traduce complet din cauza conceptului pe care îl reprezintă și poate că unii termeni ar putea fi păstrați, dar asta e o alta discuție. Dacă nu ai văzut încă, vezi acum, pentru că eu sunt un convertit de la engleză la română și nu sunt traducător, încă.
On 26 Apr, 03:14, saltedlight <salted.li...@gmail.com> wrote:
> Am folosit câțiva ani ceea ce pentru unii este „banc de lucru”. Ca formă
> și concept e aproximativ identic cu un birou. Îmi este familiar și dacă
> aș folosi acest termen în loc de „desktop” nu aș avea nici o problemă,
> ba, sincer să fiu, chiar aș prefera acest termen, sau chiar mai bine
> „suprafața bancului de lucru”. Să nu uităm ca în limba româna există
> foarte multe cuvinte omonime.
"Suprafață de lucru" e prea lung și nici nu e prea potrivit. Nimeni nu
prea "lucrează" pe "desktop", e mai mult acolo ca o suprafață de
depozitare a unor scurtături, iar lucrul cu ele se rezumă la mutarea
sau ștergerea lor. De aia "birou" e mai potrivit, nu este de genul "x
de y" (suprafață de lucru) și sună pe înțelesul tuturor, fără a părea
pretențios (cum mi se pare mie suprafață de lucru). Nu cred că va
exista vreo rezistență la adoptarea lui de către cei care folosesc
programe în română.
> Acum nu mai folosesc programe în engleză și încerc să le evit, dar până
> de curând eram total împotriva programelor traduse în limba română din
> cauza conceptelor greșit înțelese, care mai mult mă încurcau decat să mă
> ajute. Sunt cuvinte pe care încă nu le putem traduce complet din cauza
> conceptului pe care îl reprezintă și poate că unii termeni ar putea fi
> păstrați, dar asta e o alta discuție. Dacă nu ai văzut încă, vezi acum,
> pentru că eu sunt un convertit de la engleză la română și nu sunt
> traducător, încă.
Poate ai să detaliezi într-un fir nou "convertirea" ta. Însă nu cred
că ai trecut la softuri în română pentru că ai observat că-s folosiți
termeni englezești în traduceri, termeni care-ți sună familiar și știi
ce înseamnă și pe care nu vrei să-i schimbi. Se vede că te poți adapta
ușor și la termeni noi, cum ar fi cel propus de tine, "banc de lucru".
Deci nu ai o aversiune automată față de termenii românești care i-ar
înlocui pe unii englezești pe care i-ai folosit mult timp. Aversiune
automată au doar cei care nu vor folosi niciodată programe în română,
cei care nu pot fi mulțumiți în nici un fel, cu nici o concesie.
On Fri, 25 Apr 2008 21:33:49 -0700 (PDT), Robynhud wrote: > De aia "birou" e mai potrivit,
Uite un exemplu de traducere pe care eu o consider aiuristică și de evitat, doar din cauza acelui birou. Dacă n-aș ști dinainte că de fapt se referă la desktop, aș înțelege sau aș crede că înțeleg că este vorba despre un mediu creat în principal pentru a mă ajuta la servici, adică acolo unde este mediul biroului meu.
De fapt dacă nu ar fi existat firul ăsta de discuție cu desktopul și biroul chiar nu știu ce aș fi înțeles: === Despre KDE 4
KDE 4.0 este un mediu de birou liber, inovator, ce conține o mulțime de aplicații atît pentru utilizarea de zi cu zi, cît și în scopuri specifice. Plasma este noul înveliș al mediului de birou dezvoltat pentru KDE 4 care asigură o interfață intuitivă, ce facilitează interacțiunea cu mediul de birou și aplicațiile. Navigatorul Konqueror integrează mediul web cu cel de birou. Gestionarul de fișiere Dolphin, vizualizatorul de documente Okular și Centrul de control al setărilor de sistem completează mediul de birou. ===
După părerea mea traduceri de genul ăsta nu fac decât să accentueze aversiunea pentru softuri cu interfața tradusă. Se încadrează în ce spunea mai dineaori saltedlight cu „până de curând eram total împotriva programelor traduse în limba română din cauza conceptelor greșit înțelese, care mai mult mă încurcau decat să mă ajute.”. În acest exemplu exact asta se întâmplă, mai mult încurcă decât ajută.
Ca și la traducerile Microsoft, câteva elemente minuscule precum „revocare” pot submina munca imensă a restului traducerilor, care în linii mari sunt bine făcute și altfel utile.
On 26 Apr, 13:47, Cristian Secară <or...@secarica.ro> wrote:
> După părerea mea traduceri de genul ăsta nu fac decât să accentueze
> aversiunea pentru softuri cu interfața tradusă. Se încadrează în ce
> spunea mai dineaori saltedlight cu „până de curând eram total împotriva
> programelor traduse în limba română din cauza conceptelor greșit
> înțelese, care mai mult mă încurcau decat să mă ajute.”. În acest
> exemplu exact asta se întâmplă, mai mult încurcă decât ajută.
Mie mi se pare bună traducerea, "mediu de birou" este traducerea
corectă pentru "desktop environment". Și "înveliș" pentru "shell" este
o alegere bună.
Aversiunea nu există față de programele traduse, ci față de limba
română și ea se vede peste tot, nu numai la utilizatorii de
calculatoare. Singura "soluție" este trecerea la romgleză, cu
dialectele ei numite afacereză, publiciteză, microsofteză, etc. Dar în
acest fel n-o să se mai înțeleagă om cu om, fiecare o să scrie cum
vrea și o să pronunțe cum vrea. O să avem "desktop" și "shell", dar n-
o să mai avem română pentru că "shellul" și "shellurile" nu cred că se
pot numi cuvinte românești (nu se pronunță cum se scriu și au consoane
duble unde nu e nevoie de ele). Înveliș e mai ușor de înțeles decît
"shell", care în mintea majorității înseamnă "scoică", mai ales că e
și compania aia petrolieră cu logoul foarte cunoscut.
> Ca și la traducerile Microsoft, câteva elemente minuscule precum
> „revocare” pot submina munca imensă a restului traducerilor, care în
> linii mari sunt bine făcute și altfel utile.
Traducerile MS au probleme mari la exprimare, nu la cuvinte. Dacă
exprimarea ar fi fost una normală, nu una microsofteziană, atunci
mulți ar fi folosit Windows în română. Nu termeni ca "revocare" strică
traducerile MS, ci dialectul neromânesc care e folosit acolo. Niște
termeni pot fi ușor schimbați de la o versiune la alta (sau de la un
SP la altul), dar stilul nu. De altfel cred că MS a folosit în XP
"dosar", iar în Vista folosește "folder". E din cauza asta mai bună
traducerea la Vista față de cea la XP? Nici vorbă, stilul frazelor a
rămas neschimbat și el e cel mai greu de acceptat de către o persoană
care vrea să folosească SO în română.
În cazul traducerii referitoare la KDE 4 se poate rezolva elegant
nefamiliarizarea unora cu birou și înveliș, scriind în paranteză
cuvintele englezești, de exemplu: mediu de birou ("desktop
environment"). Asta numai la prima apariție a termenului în text, nu
la fiecare apariție.
|
