Iar eu habar n-am ce înseamnă shell (în computeristică).
Îmi aduc aminte că pe vremea când foloseam OS/2 exista acolo „Workplace
Shell”, care am impresia că acolo era ceeace pe Windows se cheamă
desktop, dar nu mai țin minte ce percepție aveam despre ce înseamnă
literar. Sincer cred că nimic, pentru mine era doar „chestia aia”, un
mediu foarte performant și extrem de sofisitcat (aș zice că sufocat de
propria-i complexitate) și care mai făcea și zgomot când pornea (că
putea porni și separat de sistem). După aia pe Windows nu m-am mai
lovit de acest termen (shell), dar așa vag parcă i-am mai auzit cu
shell pe cei care folosesc linia de comandă, sau o fereastră cu line
de comandă, sau ceva p'acolo.
Pe de altă parte înveliș mă bagă în ceață. Adică cum înveliș ?

Cristi

Noţiunea de "încetăţenit" e foarte vagă, există persoane care nu
acceptă traducerea "lipeşte" pentru "paste", într-atît sînt de
obişnuite cu termenul englezesc ( http://www.mandrivausers.ro/forum/index.php/topic,7648.270.html
). Dacă se acceptă menţinerea lui "desktop" şi "shell" nu va mai fi
nici un argument pentru a respinge menţinerea şi altor termeni
englezeşti. Pentru că de ce nu ar fi menţinuţi şi "addon", "ratio",
"bandwith", "buffer", "click", "delay", "share" şi atîţia alţii care
le sînt familiari unora din utilizatori ? Cine trage linia şi spune:
ăsta intră, ăsta nu intră în română? Şi pe ce motive pot fi respinşi
unii termeni englezeşti, cînd alţii sînt acceptaţi pînă la punctul de
a fi băgaţi în DOOM (site, mouse)? Deci e mai bine să fie tradus tot
ce se poate şi românizat acolo unde nu se poate. Pe mine nu m-ar
deranja "şel/şeluri" ca traducere la "shell/shells". Dar cuvintele
englezeşti ca atare sînt "periculoase", mîine poimîine ne trezim că nu
mai ştim cum se scriu cuvintele româneşti şi trebuie să ne încărcăm
mintea cu o ortografie străină. Asta deja s-a întîmplat în afaceri
(+publicitate) sau la fotbal. Era de aşteptat, în primul caz ăia se
gîndesc doar la bani şi nu le pasă cîtuşi de puţin de română sau dacă
sînt înţeleşi de alţii, ba mai mult, cu cît vorbesc mai criptic cu
atît prostesc lumea mai uşor. Iar la fotbal ce pretenţii să avem de la
nişte ziarişti care îşi împopoţonează discursul sărac cu cuvinte
străine... Pentru că dacă înainte puteam să scriem "ofsaid/ofsaidul",
acum e la modă să se scrie "offside/offside-ul", chiar şi Wikipedia RO
preluînd această variantă ca fiind cea principală:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Offside_(fotbal)

Şi la fel s-a întîmplat cu "penalti/penaltiuri" care s-a transformat
în ziare în "penalty/penalty-uri".

Mai trebuie băgate cuvinte preluate ca în original (+articulate cu
cratimă) şi din domeniul calculatoarelor? Pentru că toţi o să scrie
"desktop-ul" şi "shell-ul", deşi regulile din DOOM 2 zic altceva,
anume să nu se folosească cratima în cazuri ca acestea. Dar cratima
aminteşte de originea străină a cuvîntului, de aia cei mai mulţi o
folosesc cu plăcere şi nu vor renunţa la ea în ruptul capului. Ce s-ar
fi întîmplat însă dacă preluam direct miile de cuvinte importate din
franceză, germană, engleză? Am fi scris acum "chantier-ul", "chauffeur-
ul", "schablone-ul", "shoot-ul", etc. N-am mai fi vorbit acum în
română, ci în neologeză.

Înveliş nu e o traducere confuză, e o traducere generalistă
(imprecisă) pentru un termen la fel de generalist (imprecis). Shell
înseamnă o groază de lucruri în engleză, inclusiv "obuz" sau "firmă
fantomă" ( http://www.merriam-webster.com/dictionary/shell ), a-i găsi
un corespondent precis pentru termenul folosit la calculatoare nu e
deloc uşor, mai ales că şi aici are mai multe sensuri. În cazul KDE 4
probabil că "shell" s-ar traduce cel mai bine prin "interfaţă", nu
prin "înveliş", dar şi "înveliş" poate fi acceptat. Termenul
informatic e explicat la :

http://en.wikipedia.org/wiki/Shell_(computing)

Hai să revenim acum la discuţia de faţă. Se creează impresia că
traducătorul român al fragmentului din prezentarea KDE 4 e un amator
care face lucrurile după cum îl taie capul. Dar nu e aşa, în fapt el
procedează ca majoritatea traducătorilor de alte naţionalităţi. Se
spune că francezii sînt supăraţi pentru că nu mai reprezintă o putere
mondială şi de aia traduc tot, nesuportîndu-i pe americani şi englezi.
Asta e o legendă lingvistică, majoritatea traducătorilor europeni nu
folosesc englezisme, ci traduc totul pe limba lor, deci modul
"francez" de a traduce tot este regula, nu excepţia. Asta se poate
verifica uşor şi cu traducerea prezentării la KDE 4.

Desigur, ai dreptate că este greu de a trasa o linie care să delimiteze
ce rămâne sub și ce deasupra. Totuși sincer nu cred că desktop va fi
vreodată altfel decât desktop.

(la fel cum nu cred că skin va ajunge vreodată costum ;)

Cristi

http://en.wikipedia.org/wiki/Shell_(computing)

Adică, este fereastra aia în care ai linia de comandă (DOS shell,
Bourne Shell, Korn Shell, C shell, etc.).

Înveliș ar ridica în mod cert gradul de veselie al traducerilor, de
exemplu "Acest înveliș a fost conceput ca un înlocuitor al învelișului
domnului Thompson" - wikipedia despre (Stephan) Bourne Shell. Eu unul
fac parte dintre cei care apreciază acest lucru. De exemplu, dacă nu
am niciun film duminică, iau o traducere. Să nu uit să mă abonez la
comunicatele de presă ale biroului KDE!

Serios vorbind, dacă un termen nu este lămurit în zece răspunsuri aici
pe diacritice google groups, aș tinde să-l las netradus. De exemplu
peer-to-peer, 26 răspunsuri, nu se traduce. Sau, firewall 25 mesaje,
netradus!

O traducere românească nu are cum să fie pusă pe picior de egalitate
cu una romglezească. În primul rînd cea românească oferă o informaţie
despre termen, nu stimulează învăţarea papagalicească. În timp ce
"shell" nu-i spune nimic unui român care nu ştie engleza, "interfaţă"
sau "înveliş" îi dau o idee despre ce este vorba. În al doilea rînd
traducerea românească este conformă automat cu ortografia şi e uşor de
scris şi de pronunţat. Una romglezească va genera mereu nelămuriri
dacă să se folosească cratima sau nu, iar pronunţia va fi şi ea
variabilă. Unii vor zice desctap, alţii desctop, unii vor zice
brouser, alţii brauzăr, etc. Nu mai zic de formele de plural care şi
ele vor varia, unii vor face pluralul în -uri, alţii în -e, alţii în -
i. E clasic cazul cu torentele, unde unii zic la plural torrent-e,
alţii torrent-uri şi alţii torrent-i. Dacă în loc de englezescul
"torrent" s-ar folosi cuvîntul românesc torent, pluralul ar fi clar,
torente, e singurul acceptat şi prezent în dicţionare.

Construcţia unei fraze cu "dă + verb" nu e românească, nimeni nu spune
"dă copiază, dă lipeşte". Cu atît mai mult e greşit să se spună "dă
copy" sau "dă paste", amestecînd cuvinte din două limbi. Acesta e un
compromis care nu trebuie făcut, pentru binele imaginii proprii, de
vorbitor al unei limbi corecte. Se face mult caz acum de greşeli ca
"succesuri" sau "editează fraze", dar mulţi din cei care rîd de ele
fac greşeli gramaticale mult mai grave în scris şi vorbit.

Nu cîştigă nimeni bani dacă se va impune un anumit termen în
detrimentul altuia. Cine inventează un cuvînt sau vine cu o traducere
bună nu poate zice după cîţiva ani, gata, toţi utilizatorii să depună
un leu în contul meu de la bancă şi voi ajunge milionar. Există toate
şansele ca după cîţiva ani de folosire să nu se ştie precis cine a
inventat sau folosit primul un anumit cuvînt. Deci cînd e vorba de
terminologie nu e vorba nici de o competiţie, nici de o afacere.

Iar înapoi la topic (subiect, na), pe desktop îl văd deocamdată doar în
două variante:
- netradus
- spațiu de lucru, așa cum l-a tradus odinioară Microsoft; faptul că
se suprapune workplace mi se pare minor în raport cu avantajul că
exprimă ceva util unui vorbitor de limbă română, ceva apropiat a ceeace
este, de fapt (și când mă gândesc că la OS/2 chiar Workplace [Shell] se
numea ...); avantajul este că nu face referire la ceva material, așa
cum nici desktopul nu este ceva cu adevărat material; variante de genul
birou sau suprafață de nu-știu-ce le consider născute moarte

Cristi

1. Pentru un englez de meserie shell înseamnă fereastra cu linia de
comandă și tot setul de comenzi, cât de puternică este comparativ cu
alte shell-uri similare, ce poți face cu el, toată gargara cu
utilizatorii începători care preferă să folosească un mouse, etc.
Utilizatorul de profesie poate să spună că este un limbaj de
programare și ce se poate face cu acest limbaj, cât de greu i-a fost
să-l învețe, ce proiecte a realizat în shell. Pentru el, shell însemnă
cu totul altceva decât ce scrie în dicționar, deoarece are o istorie
lungă legată de acest cuvânt.

2. Utilizatorului englez neprofesionist de calculatoare îi lipsește
istoria. Se uită la cuvântul shell și își imaginează probabil o
scoică, sau un înveliș. Va fi surprins să afle că este o fereastră
neagră cu litere albe pe ecran, în care apare text pe care nu-l
înțelege, așadar o lasă baltă.

3. Nu înțeleg cum îi lămurești tu cu "înveliș" pe utilizatorii
nespecialiști români de calculatoare. Cu ce îi ajuți în mod exact?
Este înveliș în sensul de hârtie de împachetat, sau este ceva ca o
plapumă? Îi spui "coajă" și ai rezolvat dilema? Te asigur că
utilizatorul va fi la fel de șocat precum și neprofesionistul englez
dacă îi spui că shell este fereastra aia neagră cu text cu litere
albe.

4. Nu înțeleg nici cum îl lămurești tu cu "înveliș" pe un utilizator
specialist român de calculatoare. Depinde cât simț al umorului are, ar
putea să dea de pământ cu traducerea ta.

Disconectul (scuzați romgleza) cel mai mare este la numărul 4. Faci o
traducere despre shell-uri, iar singurele persoane care ar fi
interesate și ar putea să aprecieze traducerea ta își pun mâinile în
cap de la prima propoziție. Mai bine lași documentul în engleză, sau
îl scrii de la bun început în engleză.

Rămân la părerea mea, dacă în primele zece răspunsuri pe un thread un
cuvânt nu se clarifică, cel mai corect este să-l lași netradus.

=========================
http://en.wikipedia.org/wiki/Shell_%28computing%29

In computing, a shell is a piece of software that provides an
INTERFACE for users. Typically, the term refers to an operating system
shell which provides access to the services of a kernel. HOWEVER, the
term is also applied very loosely to applications and may include any
software that is "BUILT AROUND" a particular component, such as web
browsers and email clients that are "shells" for HTML rendering
engines. The name 'shell' originates from shells being an OUTER LAYER
of interface between the user and the innards of the operating system
(the kernel).
==========================
==========================
http://en.wikipedia.org/wiki/Internet_Explorer_shell

An Internet Explorer shell is computer software that uses the Trident
RENDERING ENGINE of Internet Explorer. Although the term Trident shell
is probably more accurate for describing these applications, including
Internet Explorer itself, the term Internet Explorer shell or IE shell
is in common parlance.
=========================

Deci "shell" se traduce în cazul KDE cu "interfaţă", iar în cazul
Maxthon cu "înveliş".

==================
http://en.wikipedia.org/wiki/Shell_%28computing%29

Operating system shells generally fall into one of two categories:
command line and graphical. Command line shells provide a command line
interface (CLI) to the operating system, while graphical shells
provide a graphical user interface (GUI). In either category the
primary purpose of the shell is to invoke or "launch" another program,
however, shells frequently have additional capabilities such as
viewing the contents of directories.
=================================

E ca şi cum un calculatorist ar dori să ia un element dintr-un limbaj
de programare şi să-l transfere în altul, deşi în cel de-al doilea
există deja un element asemănător, iar cel importat nu s-ar încadra
bine în sintaxa limbajului care trebuie să-l primească. A forţa un
limbaj de programare să accepte chestii străine de el e la fel de bine
ca a forţa o limbă să primească neologisme care nu se integrează bine
în structura ei gramaticală.

Iar chestia cu "singurele persoane care ar fi interesate și ar putea
să aprecieze traducerea ta" este o poveste, nimic mai mult.
Profesioniştii din domeniul informatic (cu excepţii bineînţeles) sînt
cei mai mari adversari ai traducerii programelor. Nu-i va mulţumi
nimic şi orice traducător care încearcă să le cîştige bunăvoinţa îşi
va pierde timpul de pomană.

În cazul meu nu este valabil ce zici, eu chiar lucrez pe el, am o
aglomerare de elemente și butoane care fac câte ceva (fișiere pe care
le arunc pe desktop - vreau să deschid un document recent creat, apăs
pe el, am niște instrucțiuni de utlilizare recente, apăs pe ele, am o
bucată de film [de test], îl deschid prin maus dreapta și aleg
programul, vreau să îl modific dar să păstrez și originalul, deci îl
trag alături cu copiere și îi schimb numele; sau scurtături - vreau
Webster apăs butonul ăla, vreau email apăs butonul ălălalt, etc.), dar
este o situație particulară.

Cu alte cuvinte nu este universal aplicabil, „spațiu de lucru” pentru
desktop ar fi potrivit conceptual doar unei părți a utilizatorilor, nu
tuturor. Nu m-am gândit la asta până acum.

Deci, deskop = desktop :)

Cristi

Cred că traducerea corectă în românește a termenului este "suprafața biroului" nu birou. Ar mai fi o ideea cu "masa de lucru".

Am început să scriu concluzii în pagina http://www.i18n.ro/desktop

Din câte știu eu shell =~ console, ba chiar unii le folosesc ca sinonime.

Ba chiar aș ține cont de următorii termeni: shell/console/terminal/display/command line

Traduce în românește pentru shell este "fereastra cu linia de comandă" - totuși cred că asta ar putea fi folosită doar pentru descriere.

Eu aș propune să folosim termenul de consolă pentru ambele. Este mai românesc, poate fi articulat, ...

Definiții găsite pe net:

Console = The command prompt window that recieves output from a System.out.print call.

console = The word console usually refers either to a large, full-featured version of an electronic product (e.g., a stereo system) that stands on the floor or to a control panel for an electronic product. However, in a computer context today it generally refers to the display mode that contains only text and no images and which occupies the entire screen of the display device (usually a CRT or LCD). That is, it is a type of CLI. Sometimes the term display console is used as a synonym for this meaning of console.

console =  Primary input/output device. The console consists of a listing device, such as a screen or teletype, and a keyboard through which the user communicates with the operating system or applications program.
PS. Nu confundați cu aplicația Console de pe Mac OS X care este de fapt un "log viewer" (dar asta doar pentru ca Apple a vrut morțiș să-i spună așa/diferit decât alții).

Cristi

Cristi

(http://www.kde.org/announcements/announce-4.0.2-ro.php)
===
Despre KDE 4

KDE 4.0 este un mediu de birou liber, inovator, ce conține o mulțime de
aplicații atît pentru utilizarea de zi cu zi, cît și în scopuri
specifice. Plasma este noul înveliș al mediului de birou dezvoltat
pentru KDE 4 care asigură o interfață intuitivă, ce facilitează
interacțiunea cu mediul de birou și aplicațiile. Navigatorul Konqueror
integrează mediul web cu cel de birou. Gestionarul de fișiere Dolphin,
vizualizatorul de documente Okular și Centrul de control al setărilor
de sistem completează mediul de birou.
===

Cristi

 Mă surprinde faptul că după două luni de traduceri am reușit să ajung
în gura lumii.
 Eu am tradus anunțul de lansare pentru KDE 4.0.2 pe care îl hulește
Cristian. Nu mă supăr. Doar că s-a grăbit.
 Acolo, „shell” nu e cu sensul de „interpretor de comenzi” sau
„consolă”, ci de „aspect exterior, înfățișare, prezentare vizuală”.
Deci, +1 pentru orgoliul meu.
 Da, este încă neînrădăcinat termenul „birou/mediu de birou”, însă la
lansarea KDE 4.1 lucrurile se vor schimba (poate între timp aderă și
echipa Gnome la acest termen, cine știe?).

În cazul unei expresii precum mediu de birou, eu (utilizator de limbă
preferabil română) înțeleg altceva în primul moment. Abia din context
încep să am dubii despre ce am înțeles prima dată și să întrezăresc
alternativa bâjbâind. Lucru valabil după părerea mea pentru ambele
categorii – și cei neinițiați și cei inițiați.

Personal sunt de părere că dacă un termen străin exprimă mai clar un
concept [nou și/sau străin], atunci este de preferat portarea acelui
termen. Câștigul este mai mare, zic eu (claritate, ușurință în
comunicare, acceptare fără împotrivire, îmbogățirea limbii).

Asta pentru că tot personal nu sunt de acord cu „limba română are
cuvinte mai mult decât suficiente”. Limba română are o grămadă de
cuvinte suficiente pentru stilul de viață al românilor, dar nu și
pentru epoca modernă, tehnologică, străină lor, în esență. Mie mi-ar
plăcea să pierd vremea pe fâneață admirând peisajul și gâzele, dar
tehnologia cam vine peste mine, fie că vreau sau nu.

Cristi

Se vede clar la americani că înnoirea tehnologică nu se însoţeşte de o
înnoire a vocabularului, ci în mare parte de o "reciclare" a lui,
tocmai pentru ca lumea să aibă de-a face cu concepte ce au denumiri
familiare, nu cu unele complet noi.

Prezint (cu tot respectul, de altfel) argumentele mele:
1. Birou - birouri, biroului, Biroul 1,...
2. cp /tmp/un_fișier ~/Birou   (apropo de kilometricul „Spațiu\ de\
lucru”, care este de fapt echivalent cu englezescul „Workspace”)
3. Mediu de birou (încearcă cineva o TRADUCERE mai bună?!), birouri
virtuale, fundalul biroului...

------
Plasma is a new desktop shell = Plasma este noul înveliș al mediului
de birou
------
Nu știu cum văd alții cuvîntul „shell” în acest context (poate
încercați http://plasma.kde.org/ ca să vă lămuriți totuși despre ce
este vorba?), însă eu stau ferm pe poziție.

Mai rămîne numai să înceapă cineva să justifice și traducerile crase
„Folder=Folder, Cancel=Revocare”, și ne ducem de rîpă definitiv.

Cristi

În viaţa reală, în afară de vorbitul în romgleză se mai întîmplă ceva,
anume scrisul în romgleză, adică fără diacritice. Cei mai mulţi pe
care-i întrebi nici n-au de gînd să scrie cu diacritice şi pe deasupra
îţi spun că limba trebuie să se modernizeze şi să renunţe la
diacritice, pentru că se poate şi fără ele, a demonstrat-o deja
internetul (argumentul lor). Asta e viaţa reală, ce ar trebui făcut,
reunţat la promovarea scrisului cu diacritice? Evident că nu, tot aşa
cum nu trebuie renunţat la promovarea cuvintelor româneşti potrivite
ca traducere pentru cele englezeşti.

Iarăşi mă repet, dar mă uit la modul cum a procedat majoritatea
traducătorilor în cazul anunţului KDE 4. Au folosit cuvintele
potrivite din limbile lor, nu au socotit că acestea trebuie
"modernizate" prin importul de englezisme. Dacă francezul, spaniolul,
catalanul, suedezul şi mai ştiu eu cine au folosit "birou" în limba
lor, înseamnă că şi în română se poate proceda la fel, nu e ceva ieşit
din comun.

La fel şi la "paste", hai să vedem cum se zice în celelalte limbi de
origine latină. Mă folosesc de Maxthon, dar în mod sigur traducerea
este similară şi la alte softuri, termenul e tradus demult în alte
limbi. În franceză e "coller", în spaniolă "pegar", în portugheză
"colar", în italiană "incolla". Practic în toate aceste limbi se
foloseşte varianta locală a lui "a lipi", deci şi în română e potrivit
termenul "lipeşte".